Alegeri prezidențiale 2024. S-au închis urnele - peste 9,4 milioane de voturi în țară și peste 800.000 în diaspora

Oficial s-au închis urnele. Alegătorii care se află deja în coadă sau în secțiile de votare vot continua să-și exprime votul. 

Potrivit AEP, prezența la ora 21:00 a fost de 52,43 %. 

Prezența la urne până la ora 20:00 a fost de 51,19 %, mai mare decât la scrutinul din 2019. 

Până la ora 20:00, nouă județe au depășit pragul de 50%. 

ILFOV - 60,68 %

CLUJ - 55,51 %

GIURGIU - 54,11 %

OLT - 53,48 %

ARGEŞ - 52,83 %

MEHEDINŢI - 51,42 %

BRAŞOV - 50,79 %

ALBA - 50,67 %

PRAHOVA - 50,21 %

La polul opus, patru județe nu au ajuns la 40% prezență: 

VASLUI - 33,49 %

SATU MARE - 38,10 %

BOTOŞANI - 39,06 %

MARAMUREŞ - 39,13 %

Peste 8,8 milioane de alegători au votat până la ora 19:00 în toată România, ceea ce reprezintă o prezență de 49,01%. 

Județele fruntașe la vot sunt: 

ILFOV - 57,03 %

CLUJ - 52,35 %

OLT - 52,05 %

Codașele la vot sunt județele 

VASLUI - 32,67 %

SATU MARE - 36,56 %

MARAMUREŞ - 37,65 %

 În București prezența la urne a fost de 46,68 %. 

Prezența la urne până la ora 18:00 a ajuns la 45,85 %, mai mare decât era la aceeași oră în primul tur din 2019 - 42,19 %. 

Până la această oră, în mediul urban au votat 4.851.244 de alegători, iar în mediul rural - 3.406.627. 

Județele cu cea mai mare prezență la urne sunt în continuare: 

Ilfov - 52,36 %

Olt - 49,23 %

Argeș - 48,25 %

La polul opus se află:

Vaslui - 31,30 %

Satu Mare - 34,27 %

Caraș - Severin - 35,40 %

În București, prezența până la ora 18:00 a fost: 42,59 %.

Până la ora 17:00 au votat aproape 7,5 milioane de români, adică 41,48 % dintre cei înscriși pe listele electorale.

Dintre cei prezenți la urne, 4.385.404 au votat în mediul urban și 3.085.495 în mediul rural.

Județele cu cea mai mare prezență la urne sunt:

Ilfov - 46,44 %

Olt - 44,68 %

Argeș - 43,97 %

La polul opus se află: 

Vaslui - 29,08 %

Satu Mare - 30,94 %

Caraș - Severin - 31,90 %

În București prezența la ora 17:00 a fost de 37,96 %.

Prezența la urne la ora 16:00 arată că au votat 36,83 % dintre alegărorii de pe liste, adică 6.648.173 români. 

În mediul urban au votat până la această oră peste 3,9 milioane de alegători, iar în mediul rural - 2.740.918. 

Județele cu cea mai mare prezență la urne până la ora 16:00 sunt: 

Ilfov - 40,79 %

Olt - 39,57 %

Argeș - 39,31 %

La polul opus se află județele 

Vaslui - 26,20 %

Satu Mare - 27,03 %

Caraș Severin - 27,88 %

În București prezența la vot este de 33,41 %. 

Prezența la urne până la ora 15:00 a depășit 31,00%. Până la această oră au votat peste 4,8 milioane de români - 3,36 milioane din mediul urban și 2,31 milioane din mediul rural.

Prezența la urne până la ora 14:00 a ajuns la 27,00%. Până la această oră au votat peste 4,8 milioane de români - 2,87 milioane din mediul urban și 1,93 milioane din mediul rural.

Prezența la urne până la ora 13:00 a ajuns la 22,51%. Până la această oră au votat peste 4 milioane de români - 2,44 milioane din mediul urban și 1,62 milioane din mediul rural.

Prezența la urne până la ora 12:00 a depășit 16%. Până la această oră au votat aproximativ 3 milioane de români - 1,76 milioane din mediul urban și 1,16 milioane din mediul rural.

Prezența la urne până la ora 11:00 este de 11,06%. Până la această oră au votat aproape 2 milioane de români - 1,2 milioane din mediul urban și aproape 800.000 din mediul rural.

Între timp s-au prezentat la vot și actualul președinte al României, Emil Boc, candidatul independent Cristian Diaconescu, Elena Lasconi, candidatul USR la alegerile prezidențiale și preşedintele UDMR, Kelemen Hunor.

Prezența la urne până la ora 10:00 este de 7,26%. Până la această oră au votat 1.309.114 de români, 826.941 din mediul urban și 493.038 din mediul rural. 

Până la ora 10:00 au votat Nicolae Ciucă.

Prezența la urne, la nivel de țară, până la ora 09:30, este de 5,52%. După două ore și jumătate de la deschiderea urnelor au votat un milion de români. 

Aproape 40.000 de români au votat duminică, în primele 10 minute de la deschiderea secţiilor de votare din ţară, pentru alegerile prezidenţiale. Prezența la urne la doar 10 minute de la deschiderea secțiilor de votare este de 1,95 %.

Peste 18 milioane de români din ţară sunt aşteptaţi, duminică, 24 noiembrie 2024, să-şi exprime opţiunea la primul tur al alegerilor prezidenţiale, pe buletinul de vot regăsindu-se 14 candidaţi.

În noaptea dinaintea alegerilor au fost semnalate un număr de 306 sesizări cu privire la posibile incidente electorale. 

Potrivit articolului 81 din Constituție, pentru a fi ales, un candidat trebuie să obțină 50%+1 din voturile valabil exprimate. Dacă acest prag nu va fi atins astăzi, primii doi candidați vor intra într-un al doilea tur de scrutin pe 8 decembrie.

Alegătorii pot vota în țară la secțiile de votare unde sunt arondați potrivit adresei de domiciliu sau de reședință. Ei pot vota în localitatea de domiciliu sau reședință, la secția unde sunt arondați, pe liste permanente, sau în orice altă secție de votare, în afara localității unde au reședința sau domiciliul, pe liste suplimentare.

Pentru ca fiecare cetățean să știe unde poate vota, Autoritatea Electorală Permanentă a lansat Registrul Electoral. Un website unde, pe baza CNP-ului, fiecare poate fiecare să afle unde este arondat.

Pentru a vota, în secțiile de votare, alegătorii vor trebui să aibă asupra lor un act de identitate valid și să respecte toate procedurile specifice stabilite de autoritățile electorale.

Click pe imaginea de mai jos pentru a vedea unde votezi!

Calendarul alegerilor. În următoarele trei weekenduri românii își vor alege președintele și parlamentarii. Potrivit Referendumul cuprinde trei întrebări despre care primarul general spune că sunt esențiale pentru dezvoltarea și istrarea Bucureștiului.

Următoarele alegeri, cele parlamentare, au loc tot într-o zi de duminică, pe 1 Decembrie, chiar de Ziua Națională a României. Alegerile din 2024 se încheie cu turul al doilea pentru alegerile prezidențiale, programat să aibă loc pe 8 decembrie.

România își alege al 5-lea președinte după Revoluție. Din anul 1989 și până în prezent președintele României poate ocupa funcția doar pentru două mandate consecutive, ceea ce înseamnă că, indiferent de rezultatul alegerilor, România va avea un nou președinte începând cu 2025.

Ce atribuții are șefului statului? De la rolul său în politica externă, la influența pe care o are asupra guvernului, președintele României joacă un rol fundamental în sistemul politic al țării. De asemenea, este important de menționat că președintele beneficiază de un reguli și condiții care trebuie respectate pentru ca cineva să poată să ajungă la cea mai înaltă funcție în stat.

prezența la vot pot fi vizualizate în timp real.