Candidații pe care tinerii au evitat să-i voteze. Ce i-a dezamăgit: „Am simțit o anumită superficialitate”
Cei doi finaliști la prezidențiale, George Simion și Nicușor Dan, și-au împărțit voturile tinerilor. Peste 740 de mii de tineri de până în 24 de ani, adică jumătate din totalul celor cu drept de vot din acest segment, au trecut pe la urne.
Tinerii au votat în special candidați care nu au fost susținuți de partidele politice cu tradiție. Duminică au votat peste nouă milioane și jumătate de români. 8% au fost tineri de până în 24 de ani, care sunt mai puțini decât adulții și vârstnicii.
Au votat în total 740 mii de tineri de până în 24 de ani. Aproape la egalitate, băieți și fete. În procent, asta înseamnă că aproximativ 48% dintre totalul tinerilor din această categorie au venit la urne, în ușoară scădere față de alegerile din toamnă.
Alegeri 2025
12:38
Cât a costat campania pentru al doilea tur al prezidențialelor. Cheltuielile făcute de Nicușor Dan și de George Simion
11:08
Oficialii trimiși de Trump, impresionați de alegerile din România: „Un model de transparență, securitate și dedicare civică”
07:05
Oficial: CCR a respins cererea lui George Simion, privind anularea alegerilor prezidențiale. Liderul AUR: ”Lovitură de stat”
13:13
Reacția STS la acuzațiile de fraudă la Alegerile Prezidențiale. Mecanismul de procesare al votului, explicat punct cu punct
Tânăr: Până undeva pe la vârsta de 16 ani am stat cât se putea departe de politică pentru că mi se părea că politica aduce conflicte între persoane. Toate persoanele care vorbeau în familie de politică se certau. Și undeva pe la 17 ani am început să mă interesez.
Cum s-a schimbat votul tinerilor
Vlad Adamescu și Răzvan Petri au 24 de ani. Au studiat științele politice în Londra și au lucrat o perioadă și în Parlamentul European. Acum un an s-au întors în România și sunt fondatorii unei platforme unde le explică tinerilor politica pe înțelesul lor.
Răzvan Petri, cofondator Politica la Minut: Tinerii trag în două direcții și am văzut asta și pe profilul votantului. Pentru George Simion au votat cam 36% tinerii, iar pentru Nicușor Dan, 35%. Nu îi convinge neapărat argumentul anti-Europa, nu îi convinge neapărat argumentul pro-Rusia. Dar ce convinge uneori este acest discurs foarte violent. Pentru că cei care se simt uitați, care se simt frustrați, pe care clasa politică nu i-a băgat în seamă, simt că atunci când un politician urlă la altul, când există manifestări violente și care ies cumva din normele democratice, e o răzbunare pentru foarte mulți. Pe de alta parte, cealaltă categorie își dorește schimbarea, dar nu să dea democrația pe un sistem autoritar dar își doresc ca partidele care au fost la guvernare până acum să nu mai fie la guvernare, dar cu o viziune mai progresistă.
Un argument valabil pentru mulți dintre tinerii care nu au votat este și faptul că nu s-au simțit incluși în programele candidaților.
Vlad Adamescu, cofondator Politica la Minut: Mereu se întâmplă chestia asta, aveau două-trei propoziții extraordinar de clișeice de genul "tinerii sunt viitorul", "voi face să vină tinerii în politică", "tinerii să vină la conducere". N-am văzut lucruri specifice. N-am văzut lucruri despre locuire care este o temă foarte importantă în rândul tinerilor, chirii, locuri de muncă, mai ales pentru cei din zona uitată, nu am văzut lucruri despre schimbări climatice, o temă care interesează foarte mult tinerii.
Tineri: Am simțit o anumită superficialitate când vine vorba la raportarea la tineret. De pe campaniile electorale de pe TikTok, mi se pare că noi putem să ne dăm seama dacă se duce într-o direcție de manipulare, cum au făcut mai mult candidați, sau într-o direcție pur de reclamă.
Relația tinerilor cu votul este strâns legată și de nivelul de educație, spun sociologii.
