„Șocată”, presa internațională se chinuie să înțeleagă de ce România a virat către extrema dreapta. Singurele urale, din Est

Presa internațională îl descrie pe Călin Georgescu drept un populist de extrema-dreaptă, irator deopotrivă al lui Hitler și Putin, cunoscut pentru opoziția sa față de Uniunea Europeană și NATO.

Victoria acestuia pune sub semnul întrebării orientarea pro-occidentală a României punctează și analiștii occidentali.

Călin Georgescu, prima opțiune a românilor din diaspora

Jurnaliștii străini au văzut țara noastră ca o țară cu valori clare, pro-europene. Unele articole însă remarcă inclusiv sprijinul pe care diaspora i l-a acordat lui Călin Georgescu, adică români din străinătate care trăiesc în democrații occidentale. Iar sprijinul este unul semnificativ. 40% dintre românii care au votat în străinătate l-au ales pe Călin Georgescu. 821.000 de români au votat, cu 175.000 mai mulți decât la alegerile prezidențiale din 2019.

În primul tur, pe locul doi se află Elena Lasconi, cu 26 de procente, iar pe locul trei, dar la mare distanță, se află candidatul AUR, George Simion. Următorii trei candidați, Mircea Geoană, Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, abia du adună împreună 10 procente. Drept urmare, jurnaliștii străini remarcă faptul că, de fapt, vorbim despre un vot de protest împotriva sistemului românesc, dar și o expresie a frustrării pe care românii din străinătate le-au adunat din cauza lipsei oportunităților de acasă, dar și din cauza dificultăților pe care le au în străinătate.

Bulversanta noapte electorală din România i-a ținut treji și pe jurnaliștii străini, care au relatat cu îngrijorare, uimire și chiar perplexitate.

Oficialii Comisiei Europene au refuzat să comenteze situația și au invocat libertatea de vot a cetățenilor europeni.

Arianna Podesta, purtător de cuvânt al Comisiei Europene: „Nu comentăm niciodată rezultatatele alegerilor, fie că e vorba de primul său de al doilea tur de scrutin, și nu o vom face nici de data asta. Cetățenii europeni au dreptul să voteze pe cine cred de cuviință și nu le comentăm alegerea”.

În schimb, presa europeană comentează pe larg seismul politic de la București.

Extrem de religios și naționalist, Georgescu susține că UE și NATO nu reprezintă corespunzător interesele României, iar războiul din Ucraina este manipulat de companiile militare americane. În 2022, a declarat că scutul anti-rachetă de la Deveselu este parte a unei politici de confruntare, adică exact poziția președintelui Vladimir Putin. Despre Putin, Georgescu spune că „e un om care își iubește patria”, explică jurnaliștii de la POLITICO.

Și postul public britanic BBC vorbește de șocul creat de victoria lui Georgescu, pe care îl descrie drept suveranist.

„Independentul Georgescu a promis să pună capăt a ceea ce el numește supunerea față de Uniunea Europeană și NATO, în special cu privire la sprijinul pentru Ucraina”, amintesc jurnaliștii britanici care, interesați să explice fenomenul, și-au intervievat colegii din România.

Și jurnaliștii zi de la Le Monde se străduiesc să înțeleagă contextul în care România a virat către extrema dreapta.

„După cei 10 ani de președinție ai lui Klaus Iohannis, ardent susținător al Kievului, dar devenit foarte nepopular din cauza călătoriilor costisitoare în străinătate finanțate din bani publici, românii s-au întors către candidații anti-sistem, pe fondul ascensiunii mișcărilor ultra-conservatoare din Europa”, se arată în articolul publicat de Le Monde, care atrage atenția că „România joacă un rol strategic vital, atât pentru NATO, cât și pentru tranzitul cerealelor ucrainene”.

Moscova, cu ochii pe alegerile din România

Evident, noaptea electorală de la București a fost urmarită și la Moscova, chiar dacă, oficial, rușii sunt prudenți și pretind că nu prea știu cine este câștigătorul primului tur de scrutin.

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului: „Nu putem spune că suntem familiarizați pe deplin cu opiniile acestui candidat, în special cele legate de relațiile cu țara noastră. Cunoaștem însă foarte bine actuala conducere a României. Nu este o țară prietenoasă pentru noi”.

În schimb, agenția de stat Ria Novosti scrie fără înconjur că „un candidat aliniat Rusiei” este situat pe primul lor în alegerile prezidențiale din Romana.

De la Chișinău, prima reacție a venit, pe Facebook, din partea fostului președinte pro-rus Igor Dodon. „În România pe primul loc s-a situat ideea Interesului Național - suveranitate, protecție economică, tradiții și valori creștine”, a scris Dodon, atât în română, cât și în rusă.