A treia aflare a Capului Sfântului Ioan Botezătorul. Care este semnificația marii sărbători. Ce nu e bine să faci azi

Această zi amintește de momentul în care a fost descoperită, pentru a treia oară, relicva sfântă – capul celui care L-a botezat pe Iisus Hristos. Află care este semnificația acestei sărbători importante și ce nu este bine să faci pe 25 mai.

A treia aflare a Capului Sfântului Ioan Botezătorul, sărbătoare mare pe 25 mai

Pe 25 mai, Biserica Ortodoxă sărbătorește A treia aflare a Capului Sfântului Ioan Botezătorul, un moment important care amintește de redescoperirea acestei relicve sfinte.

După moartea sa, capul Sfântului Ioan a fost ascuns în taină, chiar în curtea palatului lui Irod, în Sevastia. Se spune că Irodiada a poruncit îngroparea lui, pentru ca lumea să nu mai audă de el. Cu toate acestea, Dumnezeu a făcut ca această comoară duhovnicească să fie găsită din nou, de mai multe ori.

Prima aflare s-a petrecut în timpul împăratului Constantin cel Mare, în secolul al IV-lea. Se povestește că Sfântul Ioan li s-a arătat unor călugări într-o vedenie, spunându-le unde să sape. Așa au găsit capul sfânt, pe care l-au pus într-un sac. Pe drum, din neatenție, au lăsat sarcina în grija unui olar din Siria, numit Emesa. Acest om a păstrat capul la el acasă și, ca semn al harului primit, a început să vindece oameni. Când și-a simțit sfârșitul aproape, olarul a încredințat relicva surorii lui, care apoi a dat-o unui călugăr pe nume Eustatie. Acesta însă nu avea credința dreaptă și a fost izgonit de comunitate. Capul a fost iar îngropat la Comane, în zona Abhaziei de azi, conform Basilica.ro.

A doua aflare a avut loc în anul 452. Arhimandritul Marcel, starețul unei mănăstiri din zonă, a avut o descoperire divină și a găsit capul. Episcopul Uraniu din Emesa a decis mutarea relicvei într-o biserică nou construită, dedicată Sfântului Ioan Botezătorul. Astfel, moaștele au fost din nou cinstite de credincioși.

A treia aflare a avut loc în secolul al IX-lea, în jurul anului 850, în timpul împăratului Mihail și al patriarhului Ignatie. În acea perioadă, mulți creștini adevărați erau persecutați din cauza cultului icoanelor. Pentru a-l proteja pe Sfântul Ioan Hrisostom, relicva a fost ascunsă din nou în Comane, într-un loc tainic, sub o mănăstire. După ce cultul icoanelor a fost restabilit prin Sinodul al VII-lea Ecumenic din anul 787, patriarhul Ignatie a avut o descoperire sfântă și a găsit din nou capul. L-a dus cu mare cinste la Constantinopol, unde a fost așezat într-o biserică specială.

Această a treia aflare este sărbătorită în fiecare an pe 25 mai, conform calendarului creștin ortodox. Biserica spune că este o dovadă a grijii lui Dumnezeu față de sfinții Săi și a cinstirii de care se bucură Ioan Botezătorul în toată Ortodoxia. Troparul acestei sărbători spune clar: „Hristos a descoperit capul tău nouă, ca pe o comoară cerească, ascunsă în pământ, Proorocule și Înaintemergătorule”.

Credincioșii spun că acest cap sfânt a fost mereu izvor de minuni și vindecări. Mulți oameni bolnavi au fost ajutați doar prin apropierea de relicvă și prin credință. Sărbătoarea nu este una tristă, ca cea din 29 august (Tăierea Capului Sfântului Ioan), ci este una de bucurie și speranță, pentru că vorbim despre o redescoperire binecuvântată.

Totodată, această zi ne amintește de chemarea Sfântului Ioan către pocăință și credință adevărată. Deși nu este un praznic mare ca Paștele sau Crăciunul, 25 mai este o zi în care credincioșii sunt îndemnați să se roage, să se spovedească și să se apropie mai mult de Dumnezeu. E și o pregătire duhovnicească, fiind aproape depostului Sfintei Cruci.

Ce e bine să faci pe 25 mai

Pe 25 mai, creștinii ortodocși țin o zi de mare sărbătoare: A treia aflare a Capului Sfântului Ioan Botezătorul. În cruce roșie, ceea ce înseamnă că nu se lucrează și este bine să participi la slujbe. Este o zi în care se merge la biserică, se aprind lumânări și se roagă fiecare pentru sănătate, liniște și iertare.

Este bine să te rogi Sfântului Ioan pentru ajutor în boli și necazuri. Mulți credincioși aleg să facă milostenie și să-i pomenească pe cei din familie care au murit. Tradiția spune că e bine să dăruiești săracilor din primele fructe sau legume apărute în grădină, cum ar fi mere, pere, castraveți sau chiar struguri. Acestea se dau împreună cu rugăciuni pentru sufletele celor plecați. Este un gest simplu, dar cu multă încărcătură și arată recunoștința și bunătatea pe care Sfântul Ioan le-a avut în timpul vieții sale.

Pe lângă aceste fapte bune, există și câteva lucruri de evitat, pe care credincioșii le respectă. Se spune că nu este bine să folosești cuțitul și să nu tai fructe sau legume rotunde, cum sunt merele, perele sau ceapa. Forma lor amintește de capul Sfântului Ioan, iar tăierea lor este considerată lipsită de respect. Tot din acest motiv, mulți nu consumă roșii sau vin roșu, pentru că simbolizează sângele martiriului său.

În această zi, oamenii evită munca grea. Nu se spală haine, nu se lucrează în grădină și nu se face treabă în gospodărie. Este o zi de odihnă și de liniște, în care familia stă împreună și se roagă. Se spune că cei care respectă această zi vor fi feriți de boli și necazuri în restul anului.

Unii credincioși aleg să țină chiar post negru – adică să nu mănânce nimic toată ziua, în semn de smerenie și rugăciune. Tradiția mai spune că după această zi, până la Înălțarea Sfintei Cruci (sărbătoare care are loc în septembrie), unii aleg să țină un post de curățare sufletească, mai ales cei care simt că au greșit cu ceva grav.

Alte obiceiuri și tradiții care se țin pe 25 mai

Pe lângă slujbele religioase, ziua de 25 mai este însoțită și de obiceiuri populare vechi, păstrate mai ales în satele din România. Cel mai cunoscut dintre ele este legat de fructele de vară. Oamenii aduc la biserică mere, pere, struguri, castraveți și alte roade timpurii, pentru a fi sfințite de preot în timpul slujbei. După ce sunt binecuvântate, ele se împart săracilor sau sunt duse acasă, unde se mănâncă în memoria celor din familie care au murit. Se spune că acele fructe devin „binecuvântate” și aduc har celui care le primește sau le dă din suflet, conform B365.ro.

Un alt obicei legat de această zi este începutul unui post neoficial, numit uneori „postul Sfântului Ioan”. Chiar dacă nu este impus de Biserică, mulți credincioși aleg să postească după 25 mai, timp de aproximativ două săptămâni, ca o formă de pregătire sufletească. Se spune că acest post ajută la curățarea sufletului și aduce mai aproape ajutorul divin. El durează până în preajma sărbătorii Înălțarea Sfintei Cruci, care este ținută în septembrie.

În unele zone rurale, tradițiile sunt mai stricte. De exemplu, oamenii nu mănâncă roșii și nu beau vin roșu, pentru că se spune că aceste alimente amintesc de sângele Sfântului Ioan. Alții aleg să nu muncească în grădină sau pe câmp, spunând că pământul trebuie să se odihnească în această zi sfântă. Se evită activitățile grele, pentru a păstra liniștea și evlavia momentului.

La finalul zilei, în multe case familia se adună pentru rugăciune. Este o ocazie de a sta împreună, de a aprinde o lumânare și de a cinsti icoana Sfântului Ioan. În același timp, în calendarul ortodox este menționată și Duminica a șasea după Paști, când se citește în biserică Evanghelia despre vindecarea orbului din naștere. Aceasta adaugă un plus de învățătură și îndemn la credință pentru toți cei care participă la slujbă.