România riscă să piardă 11,9 miliarde de euro din fondurile PNRR. „Scuzele și explicațiile” prezentate de Boloș

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a recunoscut vineri că țara noastră are un "ritm lent" în derularea investițiilor și că situația necesită măsuri urgente pentru salvarea fondurilor.

Conform datelor prezentate de ministru, autoritățile de la București au identificat proiecte aflate în întârziere în valoare de 8 miliarde de euro, la care Comisia Europeană adaugă alte 3,9 miliarde de euro. Suma totală expusă riscului reprezintă aproape jumătate din totalul de 28 de miliarde de euro alocat României prin PNRR, transmite news.ro.

Condiții stricte de la Bruxelles

Pentru ca un proiect derulat prin PNRR să fie considerat în grafic, autoritățile europene impun ca stadiul de implementare să fie de cel puțin 50%. Această cerință pune presiune semnificativă pe autoritățile române, având în vedere ritmul lent de implementare a investițiilor.

„Progresul fizic pe care l-a solicitat Comisia pentru investiții ca să rămână pe componenta de grant este de 50%, peste 50%. Deci e o condiție destul de dură pentru noi, pentru că ritmul acesta lent de implementare a investițiilor, din păcate, îl avem", a explicat Marcel Boloș într-o conferință de presă.

Ministrul a detaliat situația financiară actuală: „Noi am încasat de la Comisia Europeană 9,4 miliarde euro, la care se vor adăuga încă 1,279 milioane euro până pe data de 10 iunie. Am plătit până acum la beneficiari, respectiv la cei care au contracte de finanțare încheiate 8,3 miliarde euro."

Banii europeni sunt pentru finanțarea marilor șantiere - de la autostrăzi, căi ferate, până la școli și spitale. Fără ei, totul ar putea îngheța.   Până acum, România a încasat 9,4 miliarde de euro, la care se vor adăuga luna aceasta 1,3 miliarde pentru lucrările la autostrada A7, la calea ferată Arad-Caransebeș și pentru modernizarea unor unități de învățământ.   Între timp, guvernul interimar a propus amânarea pe anul viitor a unei alte reforme promise la Bruxelles - legea salarizării unice, care ar fi dus la plafonarea sporurilor și reducerea cheltuielilor cu lefurile la stat.   Acum, sporurile și bonusurile angajaților la stat înseamnă 13,7 miliarde de lei, adăugând aproape 10% la nota de plată a salariilor.   Marcel Boloș, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene: „Antena pusă pe clădire pentru care iei 15% nu ține de domeniul firescului. Nivelul său mai poate fi rediscutat. Sunt autorități, instituții cu aparatul supradimensionat, se vede din birocrația documentelor.”   Noul guvern va trebui să decidă măsurile concrete din reforma fiscală, prin care 23 de miliarde de euro ar trebui aduși la buget anul acesta.   Pe lista măsurilor de reduceri de cheltuieli se numără sporul de antenă, de 15%, care ar putea fi diminuat, iar sporul de doctorat ar putea fi eliminat. În plus, multiplele suplimente acordate celor care se ocupă de proiecte europene ar putea fi comasate într-unul singur. Renegocierea PNRR, soluția pentru salvarea fondurilor

Boloș a subliniat că miza renegocierii Planului Național de Redresare și Reziliență este crucială pentru țara noastră: „În ceea ce privește riscul de a pierde banii europeni, tocmai miza aceasta este, în ceea ce privește renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență, unde avem investiții cu o valoare de 8 miliarde de euro, pe care le-am estimat că există un risc de neimplementare."

„Comisia Europeană a evaluat că, în plus față de acești 8 miliarde, încă 3,9 miliarde s-ar afla în aceeași situație și, desigur, acum ne concentrăm pentru ca în renegociere să securizăm absorbția grantului, care înseamnă 13,1 miliarde de euro pentru țara noastră și este obiectivul pe care îl urmărim imediat", a adăugat ministrul.

Soluții alternative prin programe naționale

Autoritățile de la București caută soluții pentru a salva fondurile prin preluarea unor proiecte din programele naționale existente. Marcel Boloș a explicat că s-au clarificat aspectele tehnice pentru proiectele de infrastructură de apă-canalizare din Programul "Anghel Saligny", finanțat din fonduri guvernamentale, astfel încât unele dintre acestea să poată fi transferate pentru finanțare în PNRR.

De asemenea, proiectele care vizează componenta de conectivitate pentru comunitățile locale ar putea primi finanțare europeană, acest aspect fiind în prezent analizat de Comisia Europeană.

„La Ministerul Transporturilor, unde este o sumă importantă pentru proiectele de infrastructura de transport, în discuție sunt două aspecte: actualizarea costurilor, investițiilor din infrastructura de transport și transferul unei sume importante din bugetul de stat, noi spunem finanțare publică națională, în valoarea proiectelor, în valoarea decontată din fonduri PNRR", a precizat Boloș.

Factorul critic

Ministrul a avertizat că timpul rămas până la data limită de implementare a PNRR - 31 august 2026 - este esențial pentru succesul programului. „Fiecare clipă rămasă până la data implementării finale a PNRR-ului este prețioasă, astfel încât să reușim ca cei 28 de miliarde de euro pe care îi avem alocați să nu îi pierdem", a subliniat Marcel Boloș.

Absorbția fondurilor va depinde în mare măsură de capacitatea autorităților de a face o monitorizare eficientă în perioada rămasă, iar renegocierea planului reprezintă „salvarea portofoliului de proiecte de investiții cu un ritm lent de implementare, respectiv înlocuirea acestora cu proiecte compatibile cu criteriile de eligibilitate PNRR".