SUA şi Canada impun noi sancţiuni pentru Vladimir Putin și Serghei Lavrov

În plus, tot mai multe ţări europene, printre care și România, își închid spaţiul aerian pentru avioanele ruseşti.

Mai multe ţări europene, inclusiv Franţa, Italia şi Ungaria, au semnalat că susţin excluderea Rusiei din sistemul global de tranzacţii interbancare SWIFT. Pe de altă parte, în loc să voteze împotrivă cum era de așteptat, China s-a abținut de la votarea unei rezoluțîi ONU care condamnă invazia din Ucraina. Gestul Beijingului e văzut totuşi un câștig, pentru ţările occidentale. Josep Borrell, șeful diplomaţiei europene: „Președintele Putin și ministrul de externe, Serghei Lavrov, se află pe lista persoanelor sancționate, alături de ceilalți membri ai Dumei de Stat a Federației Ruse, care susțin această agresiune, fiind de asemenea sancţionaţi şi membrii relevanți ai Consiliului de Securitate al Rusiei. Îi vom viza (cu sancţiuni) și pe cei din Belarus care complotează cu agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei."

Ken Psaki, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe: „În conformitate cu decizia aliaților noștri europeni, Statele Unite se vor alătura acestora în sancționarea președintelui Putin, a ministrului de externe Lavrov și a membrilor departamentului de securitate al Rusiei, dar mai multe detalii vom avea în cursul acestei zile. "

Justin Trudeau, premierul canadian: „Vom impune sancțiuni președintelui Putin și colegilor săi, „arhitecți" ai acestui război barbar, șefului său de cabinet și ministrului rus de externe, Serghei Lavrov. Acești oameni poartă cea mai mare responsabilitate pentru moartea și distrugerile care au loc în Ucraina. În plus, confirm sprijinul Canadei pentru eliminarea Rusiei din sistemul de plăți SWIFT. Excluderea băncilor rusești din sistemul Swift ar îngreuna pentru președintele Putin finanțarea brutalităților.”

 

Pe de altă parte, în mod previzibil, Rusia şi-a folosit dreptul de veto pentru a bloca o rezoluție ONU care condamnă invadarea Ucrainei

 

Linda Thomas-Greenfield, ambadasorul SUA la ONU: „Rusia, tu poţi avea drept de veto în acest caz, dar nu poţi avea drept de veto asupra vocilor noastre. Nu poţi avea drept de veto asupra adevărului. Nu te poţi opune principiilor noastre şi nu poţi avea drept de veto asupra poporului ucrainean."

Rusia a catalogat rezoluţia ca fiind „dezechilibrată”, deoarece nu a abordat şi presupusul rol al Ucrainei în actuala criză.

Fapt semnificativ, China s-a numărat printre cele trei țări care s-au abținut de la vot, alături de India și Emiratele Arabe Unite. Gestul este interpretat drept un semn al izolării tot mai accentuate a Moscovei.

Zhang Jun, ambasadorul chinez la ONU: „Ucraina ar trebui să fie o punte între Est şi Vest, nu linia frontului unei confruntări între mari puteri. Cerem cu tărie tuturor părţilor implicate să dea dovadă de maximă reţinere, să detensioneze situaţia şi să evite victimele în rândul civililor. Soluţia finală a crizei ucrainene trebuie să abandoneze mentalitatea de genul Războiului rece, să respecte şi să răspundă la preocupările legitime de securitate ale tuturor părţilor, pentru a se ajunge, prin negocieri, la un mecanism de securitate în Europa, sustenabil şi echilibrat.”

 

Tocmai acestor ruși care se dezic de deciziile Kremlinului li s-a adresat, cu patos și argumente potrivite, premierul Marii Britanii

 

Boris Johnson, premierul Marii Britanii: „Ce se petrece acum în Ucraina este o tragedie, nu doar pentru Ucraina, ci și pentru Rusia. Rusia este o țară măreață, cu o istorie bogată și oameni mândri. Poeții și artiștii Rusiei au contribuit la cultura Europei, iar soldații ruși au luptat cu vitejie alături de noi împotriva fascismului. Dar acțiunile lui Putin duc la o izolare completă a Rusiei, care e ostracizată de comunitatea internațională, lovită de imense sancțiuni economice și confruntată cu un război inutil și sângeros. Numeroși soldați ruși nu se vor mai întoarce la familiile lor. Mă adresez prietenilor ruși - Nu cred că acest război e purtat în numele vostru! Lumea are nevoie de o Ucraină liberă și suverană. Glorie Ucrainei!”