Misteriosul salmo labrax. Epopeea păstrăvului de Dunăre care poate trăi și la malul Mării Negre

De altfel, cercetătorii din Constanța au arătat că păstrăvul poate trăi în condiții marine.

Un exemplar de păstrăv a fost capturat chiar zilele trecute, la Agigea. Pescarul l-a eliberat în mare.

Reporter: Unde ați prins?

Matei Datcu, pescar: „Destul de la mal, adică 3-400 de metri de mal. Cred că avea un kilogram. L-am mai prins în anii trecuți.”

Cu câteva luni în urmă, un păstrăv a fost prins și în Portul Tomis.

Pește de apă dulce, păstrăvul ajunge la noi în mare din râuri. Cel prins acum avea o înotătoare roșiatică, un semn distinctiv al păstrăvului somonat. În ferme, acesta capătă culoarea de la o mâncare specială care îi face și carnea roz. În mediul natural, culoarea vine de la crustaceele cu care se hrănește.

Reporter: Practic găsim păstrav în Marea Neagră?

Victor Niță, cercetător INCDM: „Da, da, specia salmo labrax. Păstrăvii, majoritatea speciilor, sunt adaptabili de la mediul dulcicol la mediul salmastru.”

Adrian Bîlbă, consilier Agenția Națională pentru Pescuit: „Foarte mulți pescari spun că au găsit păstrăvi, au capturat păstrăvi în Marea Neagră, de ani de zile au tot găsit.”

În această perioadă găsim păstrăvul de Marea Neagră în zonele unde apa este turcoaz sau mai deschisă la culoare. Îi place apa mai rece, până în 10 grade Celsius cu o salinitate mai scăzută.

Potrivit cercetătorilor, salinitatea mării depinde de debitul Dunării și de curenți. Astfel, dacă fluviul este umflat, aceasta scade, ceea ce permite unui pește de apă dulce, cum este păstrăvul, să supraviețuiască.

În 2021, cercetătorii de la Institutul Grigore Antipa din Constanța au arătat că păstrăvul curcubeu poate să trăiască în Marea Neagră. Au crescut timp de șase luni puiet în niște bazine cu apă din mare.

Magda Nenciu, cercetător INCDM: „Am înregistrat un ritm de creștere de 4 ori mai mare comparativ cu cel din fermele de munte.”

În Marea Neagră ferme de păstrăv există pe coasta Turciei.