Lăsata Secului 2024. Ritualul în care se înmormântează simbolic iarna. Cum sunt alungate spiritele rele

Lăsata Secului are lor înainte de Postul Paștelui Catolic și reprezintă momentul din an în care se înmormântează simbolic iarna şi spiritele rele.

Grupurile tradiţionale din localităţile Ocna de Jos, Ciceu, Sândominic, Armăşeni, Sânsimion, Cioboteni, Ditrău, Remetea, Lăzarea, Plăieşii de Jos şi Vlăhiţa s-au adunat în faţa şcolii din Sâncrăieni, acolo unde organizatorii au dat startul unei zile pline de distracţie şi voie bună, în care se spune că este permis aproape orice şi în care râsul este obligatoriu, scrie Agerpres.

Participanţii au purtat costumaţii diverse, unele amuzante, altele care se doreau înfricoşătoare, femeile s-au îmbrăcat în haine bărbăteşti, iar bărbaţii s-au transformat în "doamne" atrăgătoare, regii au fost ştirbi şi au purtat coroane din oase, preoţii au avut urme de ruj pe faţă şi au binecuvântat mulţimea cu zeamă de varză sau cu pălincă.

În timpul acestui eveniment sunt ridiculizate proastele obiceiuri şi viciile la care trebuie să se renunţe la intrarea în post.

Printre participanţi sunt prezenţi întotdeauna „oamenii cu cenuşa", bărbaţi care poartă săculeţi cu cenuşă, pe care îi îndreaptă spre trecători şi care au o mare semnificaţie întrucât în acest fel se exprimă păreri de rău şi „se pune cenuşă în cap", dar care se referă şi la „Miercurea cenuşii", atunci când începe Postul Paştelui Catolic.

De asemenea, sunt nelipsiţi şi mai mulţi bărbaţi care pocnesc din bice şi fac zgomote pentru a alunga spiritele rele, dar şi „drăcuşori", care îi sperie pe spectatori folosindu-se de nişte foarfece mari de lemn.

Directoarea Centrului Cultural Judeţean Harghita, Ferencz Angela, a declarat că acest obicei este unul foarte vechi, care este păstrat cu sfinţenie de grupuri folclorice din mai multe localităţi ale judeţului.

„Ne-am adunat pentru a înmormânta fărşangul (farsang, în limba maghiară - n.r.). Este un obicei vechi în Secuime. (...) Mesajul principal este să înmormântăm răul din noi şi din jur şi să aşteptăm primăvara cu sufletul curat şi deschis spre viitor. (...) Perioada fărşangului este caracterizată prin jocuri, este perioada îndrăgostiţilor, de mult timp. Şi, de fapt, la sfâşitul acestei perioade, se zice că este şi sărbătoarea nebunilor, când, pentru scurt timp, putem să ne permitem tot ce nu ne permitem în zilele obişnuite. Asta înseamnă încălcarea regulilor, o nebunie când, de fapt, tensiunile din societate pot să iasă din oameni. Putem să ironizăm şi politicienii şi pe cei de la putere. Astăzi auzim, de fapt, vocea poporului", a explicat Ferencz Angela.

Grupurile folclorice şi-au prezentat scenetele specifice de înmormântare a iernii în mai multe zone din comună şi, în mod tradiţional, au primit din partea localnicilor bucate tradiţionale acestei sărbători, gogoşi, pâine cu untură şi ceapă, cartofi fierţi cu brânză, cârnaţi, prăjituri, dar şi ceai, vin fiert şi nelipsita pălincă.

Ritualul de înmormântare a iernii

La finalul Balului de Lăsata Secului are loc ritualul final de înmormântare a iernii, fiind arse păpuşi de paie, care întruchipează iarna, păcatele omeneşti şi spiritele rele.

Etnografii sunt de părere că „fărşangul" este un obicei care datează de pe vremea păgânilor, dar în spaţiul lingvistic maghiar a intrat abia în Evul Mediu. Măştile specifice purtate de grupurile tradiţionale, ritualurile magice şi simbolice au ca scop alungarea iernii şi reînnoirea spiritului.

Primul bal de fărşang în judeţ a avut loc în urmă cu 32 de ani, în municipiul Miercurea-Ciuc, iar de atunci numărul grupurilor folclorice participante a crescut şi evenimentul, care este unul foarte iubit, este găzduit în fiecare an de alt grup şi de comunitatea din care provine.

Balul de Lăsata Secului din acest an a fost organizat de Centrul Cultural Judeţean Harghita, Consiliul Judeţean Harghita, Primăria Comunei Sâncrăieni şi Grupul folcloric din Sâncrăieni.