Producție mărită de vinuri seci. Cum a contribuit clima la aceste soiuri

Deja primul must a luat calea cramelor. Ca în fiecare an, marea problemă este lipsa forței de muncă.

De câteva zile, la Stațiunea de cercetare viticolă Pietroasa din Buzău a început culesul strugurilor.

Cornel Baniță – director tehnic Stațiune de cercetare viticolă Pietroasa: „Producția din acest an este undeva la cinci, zece la sută în plus pe celebrele noastre soiuri sau soiurile noastre consacrate tămâioasa românească și busuioaca de bohotin. Până acum totul arată foarte bine.”

Vremea răcoroasă din iunie a fost prielnică obținerii vinurilor seci.

La fel ca în anii trecuți, forța de muncă pentru cules nu este suficientă.

Zilier: „Ne apucăm la ora 7 de dimineață, până la ora 4 culegem, ăla e programul.”

Reporter: Până acum cât ați cules?

Zilier: „50 de găleți, până diseară mai e, mai fac 50”.

Irinel Popa, șef de fermă: „Personalul muncitor pe care îl are unitatea la ora actuală este în jur de 35, 37, 38 de persoane, oscilăm. Ar trebui un efectiv în jur de 45 de persoane ca să fim mulțumiți.”

În Dobrogea, în stațiunea de cercetare dezvoltare din Murfatlar, producția estimată este de aproximativ 8 tone de struguri la hectar, iar recoltatul a început la soiurile albe.

Petrică Boloș, director tehnic Stațiunea de Cercetare Dezvoltare Murfatlar: „Am așteptat acumulările de zahăr și în funcție de acumulări am început recoltatul. Avem o suprafață de 130 de hectare, iar ca soi am început cu burgund, continuăm cu fetească neagră și pinot noir.”

„Cel mai vândut vin şi cel mai apreciat vin de aici este un muscat otonel, cu tămâioasa românească” explică un angajat.

Și în această podgorie din satul Siminoc, județul Constanța, a început recoltarea strugurilor din soiurile albe. Vinurile produse aici ajung în mai toate orașele din România.

Ion Vlădoi, proprietar cramă: „La nivel național, de cam doi-trei ani, sunt în creștere soiurile românești, în funcție de vânzările noastre aș putea să vă spun că bărbații preferă vinul alb sec, urmat de roșu, iar femeile vinul roze demisec spre sec urmat la fel de vinul roșu.”

Totuși, vinurile rose au fost preferatele verii

Pe dealurile însorite de la Ciumbrud, în crama unei familii, vinurile rose stau la loc de cinste.

Sergiu Savu, producător: „Vinul rose a câștigat o cotă destul de mare pe piață, tot mai multă lume cere vin rose, în special tinerii, și atunci am zis să profităm de această oportunitate, mai ales că ne aflăm într-un climat, aici în Transilvania, unde vinurile sunt mult mai fructate.”

Potrivit specialiştilor, vinul rose este consumat în special de tineri.

Daria Tudorașcu, barman: „Am observat o creștere a consumului de vin rose, chit că cel alb se consumă cel mai des, vara asta foarte mulți tineri au ales vinul rose în schimbul vinului alb''

Vinurile de acest fel au sub un an vechime şi pot fi îmbinate cu mâncarea mai uşoară şi chiar cu deserturi.