Ridichi - sursă bogată de antioxidanți și vitamine. Beneficii, calorii și moduri de consum

Ridichea (Raphanus sativus) este o plantă anuală sau bienală din familia muștarului (Brassicaceae), cultivată pentru rădăcina sa mare și suculentă.

Ridichea comună provine, probabil, din Asia sau zona mediteraneană și este cultivată în întreaga lume. Rădăcinile de ridiche au un conținut scăzut de calorii și sunt consumate de obicei crude. Frunzele tinere pot fi gătite asemănător cu spanacul.

De asemenea, fructele tinere sunt comestibile și sunt adesea consumate crude sau sotate. Varietățile mici, care cresc rapid primăvara, au o textură crocantă, moderat fermă și un gust mai blând, în timp ce varietățile mai mari, care se dezvoltă lent vara și iarna, au o textură fermă și un gust mai intens. Iată tot ce trebuie să știi despre ridichi, inclusiv beneficiile pentru sănătate și ce gust au.

Ce este ridichea

Ridichile sunt legume-rădăcinoase de primăvară care fac parte din familia cruciferelor sau a muștarului. Coaja lor poate fi roșie, neagră, galbenă, mov sau roz, iar gustul este picant și ușor iute.

Această aromă provine de la enzime similare celor din rădăcina de muștar, hrean și wasabi. Gătirea ridichilor le atenuează aroma.

Se crede că ridichile sunt originare din Asia de Sud-Est sau Asia Centrală. Grecii și romanii din Antichitate le foloseau inclusiv în scopuri medicinale. Cu mii de ani în urmă, oamenii au început să cultive ridichea sălbatică, iar aceasta s-a răspândit treptat în diferite regiuni ale lumii. Forma ridichilor variază de la rotundă și scurtă la lungă și subțire.

Tipuri de ridichi

Există numeroase soiuri de ridichi, care diferă prin culoare, formă și dimensiune. Printre cele mai comune tipuri se numără:

• Ridichea roșie – Are formă rotundă, coajă roșie și miez alb. Ridichile roșii au un gust dulceag, ușor picant și intens. Sunt printre cele mai frecvente tipuri în magazine și în piețe, mai ales primăvara.

• Daikon – Originară din Japonia și China, această ridiche este un aliment de bază în bucătăria asiatică. Mai este cunoscută sub numele de ridiche japoneză, nap chinezesc sau mullangi. Are formă rotundă sau cilindrică. Majoritatea au miez alb, dar unele pot avea nuanțe verzi. Gustul este ușor picant și dulce, dar mai blând decât al ridichii roșii.

• Ridichea pepene verde (Watermelon radish) – Aceste ridichi sunt varietăți de daikon cu coajă alb-verzuie și miez de un roz intens. Sunt considerate ridichi de moștenire, cultivate din semințe transmise din generație în generație. Au un gust picant care devine mai blând prin gătire.

• Ridichea neagră – Are dimensiuni mari, formă rotundă și o coajă groasă, neagră. Miezul este alb, iar aroma este mai picantă și mai pământoasă decât a altor tipuri de ridichi.

Valoarea nutrițională a ridichilor

Ridichile sunt sărace în carbohidrați, calorii și au un indice glicemic scăzut, ceea ce le face potrivite pentru cei care își monitorizează consumul de zahăr. Sunt bogate în vitamine și minerale esențiale, inclusiv:

• Calciu

• Vitamina C

• Riboflavină

• Niacină

• Tiamină

• Vitamina B6

• Folat

• Potasiu

• Fier

• Mangan

Valori nutriționale pentru 120 de grame de ridichi proaspete:

• Calorii: 19

• Proteine: 0,8 g

• Grăsimi: 0,1 g

• Carbohidrați: 4 g

• Fibre: 1,9 g

• Zaharuri: 0 g

Ridichi - beneficii pentru sănătate

Ridichile conțin antioxidanți precum catechina, pirogalolul, acidul vanilic și alți compuși fenolici. Antioxidanții sunt molecule care luptă împotriva radicalilor liberi din organism. Radicalii liberi au fost asociați cu numeroase boli, inclusiv cancerul. De asemenea, ridichile sunt bogate în vitamina C, care protejează celulele împotriva deteriorării.

Risc mai mic de diabet - Ridichile conțin compuși chimici precum glucozinolați și izotiocianați, care ar putea ajuta la reglarea nivelului de zahăr din sânge. Studiile inițiale sugerează că aceste substanțe pot crește nivelul de energie și reduce absorbția glucozei la nivel intestinal. În plus, ridichile conțin coenzima Q10, un antioxidant care, în experimente pe animale, a demonstrat că poate preveni apariția diabetului. Totuși, sunt necesare mai multe cercetări pentru a confirma aceste efecte la oameni, conform webmd.

Proprietăți anticancerigene - Multe studii au arătat că frunzele de ridiche au proprietăți antioxidante. Se pare că acești antioxidanți oferă protecție împotriva cancerului de ficat, colon, sân, col uterin, prostată și plămâni. Un alt studiu a indicat că extractul de frunze de ridiche a stopat creșterea unui anumit tip de celule canceroase mamare. Cu toate acestea, este nevoie de mai multe cercetări pentru a confirma aceste descoperiri.

Funcționare mai bună a ficatului - Ridichile conțin compuși speciali, precum indol-3-carbinol și 4-metiltio-3-butenil-izotiocianat, care ajută la activarea enzimelor ce contribuie la eliminarea toxinelor din ficat.

Risc redus de boli cardiovasculare - Vitamina C, potasiul din ridichi pot ajuta la reglarea tensiunii arteriale, reducând astfel riscul de boli cardiovasculare. O varietate de ridiche uriașă, cunoscută sub numele de Sakurajima daikon, are un conținut ridicat de trigonelină, un compus care, conform unui mic studiu, îmbunătățește funcționarea vaselor de sânge. De asemenea, ridichile sunt o sursă bună de nitrați naturali, care pot contribui la o mai bună circulație a sângelui.

Digestie sănătoasă - Frunzele de ridiche ar putea avea beneficii pentru sănătatea intestinală și gestionarea greutății corporale, potrivit unui studiu. Acestea conțin mai multe fibre decât rădăcina, iar fibrele sunt esențiale pentru prevenirea constipației. Un studiu din 2008 efectuat pe șobolani a sugerat că sucul proaspăt de ridiche poate ajuta la prevenirea ulcerelor stomacale. De asemenea, un alt studiu a arătat că șoarecii hrăniți cu o dietă bogată în colesterol și apoi tratați cu extract de ridiche au avut niveluri mai scăzute de colesterol.

Proprietăți antifungice - Ridichile au proprietăți antifungice naturale, ceea ce înseamnă că pot inhiba dezvoltarea ciupercilor care provoacă infecții. Acest efect se datorează prezenței unei proteine antifungice numite RsAFP2. Un studiu din 2009 a sugerat că RsAFP2 activează anumite proteine din ciuperca Candida albicans, determinând-o să se autodistrugă. Candida albicans este o ciupercă comună în organism, dar poate provoca infecții precum candidoza orală și infecțiile vaginale.

Contraindicații ale consumului de ridichi 

Ridichile sunt, în general, sigure pentru consum, dar pot avea unele efecte secundare:

• Alergii – Reacțiile alergice la ridichi sunt rare, dar posibile.

• Tensiune arterială scăzută – Deoarece frunzele pot reduce tensiunea arterială, un consum excesiv ar putea cauza hipotensiune.

• Deshidratare – Ridichile sunt diuretice naturale, ceea ce poate duce la deshidratare dacă sunt consumate în exces.

Cum se consumă ridichea 

Poți găsi ridichi în supermarketuri și piețe, mai ales primăvară. Iată câteva moduri simple de a le include în alimentația ta:

• Adaugă ridichi feliate într-o salată proaspătă.
• Pune felii de ridiche și salată pe burgerul tău.
• Coace ridichile întregi cu ulei de măsline.
• Prepară o salată simplă cu ridichi coapte și brânză feta.

Se potrivesc de minune pe un platou cu aperitive precum brânzeturi și mezeluri, lângă alte legume proaspete precum ardei gras și altele.