Tipuri de energie electrică în România. Care este cel mai folosit în țara noastră

În România, hidronergia este cea mai importantă sursă de energie electrică, cu un aport de 36,3% la consumul total de energie.

Energia electrică în România: ce tipuri avem

Sursele de energie electrică din România se împart în surse de energie regenerabile (hidroelectrică, eoliene, solare și biomasă) și surse convenționale (cărbune, surse nucleare și hidrocarburi).

Potrivit unui raport întocmit de ANRE la data de 30 septembrie 2022, energia electrică din România este compusă 36,3% din surse de energie hidroelectrică, 16,9% cărbune, 16,5% energie eoliană, 14,3% hidrocarburi, 7,7% surse de energie nucleară, 7,6 % surse de energie solară și 0,7% biomasă.

Energia pe cărbune

În prezent, cărbunele reprezintă o sursă importantă de producere a energiei electrice în România, acoperind în medie 19,66% din totalul energetic al țării.

La începutul lunii iulie 2022, Virgil Popescu, Ministrul Energiei a declarat că România va produce în anii următori, energie electrică pe bază de cărbune la capacitate maximă.

„România va fi independentă energetic. Mergem înainte, investim strategic, iar ţara noastră va avea independenţă şi securitate energetică. Indiferent de cât de tare vor falsa trompetele ruseşti! Ca să fie foarte clar: în următorii ani, România va produce energie electrică pe bază de cărbune la capacitate maximă, pentru a trece peste această criză. Nu se închide nimic din ceea ce funcţionează. Dar nu vom înlocui importul de gaze ruseşti cu importul de cărbune rusesc!", a punctat ministrul Energiei.

De asemenea, ministrul a reamintit decizia autorităţilor de a investi într-o centrală nouă care va produce energie electrică folosind gaz românesc.

Hidroenergia în România

În România, energia hidroelectrică este produsă de compania de stat Hidroelectrica, care furnizează 17,38 TWh/an.

În instalațiile Hidroelectrica sunt în exploatare un număr de 187 capacități cu o putere de 6.372,17 MW.

Cele mai importante centrale hidroelectrice din România sunt:

• Hidrocentrala Izvorul Muntelui, Bicaz

• Hidrocentrala Vidraru

• Porțile de Fier I

• Porțile de Fier II

• Hidrocentrala Stânca - Costești

Energia nucleară în România

În România, Societatea Națională Nuclearelectrica se ocupă cu producerea de energie electrică, termică și de combustibili nucleari.

Societatea are două sucursale:

1. Sucursala CNE Cernavodă

2. Fabrica de Combustibil Nuclear de la Pitești

Centrala de la Cernavoda asigură funcționarea în siguranță a Unităților nucleare 1 si 2, fiecare cu o putere instalată de producție de 700 MW.

Cele doua reactoare de la Cernavodă asigură aproximativ 20% din necesarul de energie al Romaniei.

CNE Cernavoda utilizeaza tehnologia canadiana CANDU (Canadian Deuterium Uranium) folosind uraniul natural ca și combustibil și apă grea ca și agent de răcire.

Fabrica de combustibili nuclear de la Pitești produce anual aproximativ 10.800 fascicule de combustibil nuclear pentru CNE Cernavodă.

Energia solară

Producția de energie solară în România a crescut cu 11% în primele cinci luni ale anului 2022, față de aceeași perioadă a anului trecut.

În 2021, Walburga Hemetsberger, CEO Solar Power Europe a afirmat într-o conferință de presă, că în 2030, energia produsă din panouri fotovoltaice ar putea deveni cea mai importantă sursă de producere a electricităţii în România, potrivit agerpres.

„Ne aşteptăm ca solarul să devină principala sursă de producere a energiei în 2030. Ne aşteptăm să fie instalată o capacitate în jur de 6-7-8, chiar 9 GW de energie solară în România", a susţinut Mihai Bălan, directorul executiv al Romanian Photovoltaic Industry Association (RPIA).

El a adăugat că România are potențial să devină a şasea piaţă în ceea ce priveşte numărul de locuri de muncă în domeniul producerii de energie solară.

„Estimăm în scenariul optimist că vor fi create 54.000 de locuri de muncă în România, în sectorul solar, iar în scenariul pesimist-moderat 25.000 de locuri de muncă”.

Energia eoliană

În 2020, în România, producția de energie regenerabilă reprezenta 16% din total.

În ceea ce privește energia electrică, în țara noastră, 12,4% provenea din energie eoliană, 3,4% din panouri solare fotovoltaice și 27,6% din hidroenergie.

România dispune de o acoperire solară bună, cu 210 zile însorite pe an și un flux anual de energie solară cuprinsă între 1,000 kWh/m2/an și 1,300 kWh/m2/an.

Conform hărții Solargis - „Potențialul de energie fotovoltaică”, România este împărțită în trei zone principale de însorire:

Zona roșie, de aproximativ 1,387 kWh/mp/an și corespunde Olteniei, Munteniei, Dobrogei și sudului Moldovei.

Zona galbenă, 1,168-1,241 kWh/mp/an, cuprinde regiunile carpatice și subcarpatice ale Munteniei, toată Transilvania, zona de mijloc și nord a Moldovei, Banat.

Zona albastră, cuprinzând regiunile montane, produce între 1,095-1,168kWh/mp/ an.

Conform prognozelor reprezentanților de la „Global Data”, capacitatea fotovoltaică a României este de așteptat să se tripleze până în 2030.

Bioamasa în România

Biomasa reprezintă resursa regenerabilă cea mai abundentă de pe planetă, fiind reprezentată de materia organică produsă prin procesele metabolice ale organismelor vii.

În 2021, România producea aproximativ 3% din totalul de energie electrică prin prelucrarea biomasei.

Potrivit Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice pe 2021-2030 trimis de România, până în 2025 se are în vedere o utilizare a biomasei de aproximativ 50-80 de milioane MWh.