Turneu al unui oficial maghiar în Transilvania, fără a menționa măcar o dată numele României. Care este titulatura folosită
Un înalt oficial maghiar s-a aflat timp de 3 zile într-un turneu prin Transilvania, fără să fi menționat vreodată numele țării gazdă. Știrea despre turneu a fost prezentată de presa ungară tot fără precizarea României, menționată doar ca ”etnosporă”.
Un demnitar maghiar a reușit performanța de a întreprinde o vizită oficială într-o țară străină fără a-i menționa nici măcar o dată numele, situație perpetuată și de agenția de presă pro-guvernamentală care a prezentat evenimentul.
Așa se face că oaspeții unguri s-au plimbat timp de 3 zile prin Transilvania, Ținutul Secuiesc, Partium, Bazinul Carpatic, 5 județe și 12 localități, fără a aminti niciodată, nicăieri, numele României.
Potrivit Hirado, ”în timpul turneului său de trei zile în Partium şi Ţinutul Secuiesc, Sándor Lezsák, vicepreşedintele Parlamentului Ungariei şi preşedintele consiliului de istraţie al Fundaţiei Şcolii Populare de la Lakitelek, a vizitat un număr total de 12 aşezări.
Vorbind despre turneu, Sándor Lezsák a declarat, miercuri, pentru MTI, că în calitatea sa de reprezentant al Parlamentului Ungariei şi al Fundaţiei Şcolii Populare, împreună cu colegii săi s-a informat despre situaţia grădiniţelor, şcolilor maghiare şi a şcolilor-internat, astfel încât să poată evalua prin ce programe pot sprijini elevii şi instituţiile maghiare care funcţionează în etnosporă”.
”În perioada 11-14 aprilie, delegaţia maghiară a vizitat Cireşoaia, Viţa şi Bistriţa (judeţul Bistriţa-Năsăud), Odorheiu Secuiesc, Frumoasa, Şoimeni, Iacobeni, Şumuleu-Ciuc (judeţul Harghita), Covasna (jud. Covasna), Lopadea Nouă, Lunca Mureşului (jud. Alba) şi Răscruci (jud. Cluj). Turnee similare sunt planificate să aibă loc şi în lunile mai, iunie şi iulie.
”Cu sprijinul financiar al Guvernului Ungariei şi al Secretariatului de Stat pentru Politicile Naţionale, Fundaţia Şcolii Populare va ajuta aşezările recent vizitate în privinţa unor excursii, concursuri, tabere, şcoli înfrăţite, programe de schimb de experienţă, echipamente sportive şi instrumente digitale, începând cu luna septembrie”, a relatat Sándor Lezsák.
Oficialul maghiar a subliniat că organizatorii programelor de la Lakitelek care se încadrează în reţeaua de şcoli populare din Bazinul Carpatic se consultă în mod permanent cu Uniunea Rákóczi, cu călugărul Csaba Böjte de la Fundaţia Sfântul Francisc din Deva, precum şi cu diverse asociaţii şi fundaţii”, se mai arată în știrea agenției maghiare.
Ce înseamnă etnosporă, termenul inventat de Ungaria
În ultima parte a știrii apare și a doua referire la țara gazdă, însă tot sub titulatura ambiguă de ”etnosporă”, un termen inventat de Budapesta, cu definiția de ”grupuri izolate de maghiari unde procentul lor este foarte redus”, echivalentul ”diasporei” din limba română.
”În perioada 7-12 iulie, copiii de la Fundaţia Csibész din Miercurea Ciuc se vor afla în vacanţă la Şcoala Populară din Lakitelek, tabăra fiind organizată de preşedintele fundaţiei, István Gergely, iar până la sfârşitul lunii octombrie, cu medierea şi sprijinul fundaţiei, toate şcolile-internat din etnosporă vor primi diverse echipamente sportive (mese de teqball, de exemplu), a explicat acesta.
Sándor Lezsák a adăugat că se află în curs de pregătire şi excursii de studiu, iar în perioada 24-26 septembrie, şefii şi finanţatorii şcolilor-internat care se ocupă de peste 400 de elevi vor fi invitaţi la o întâlnire la Lakitelek, pentru a discuta despre programe comune.
Vicepreşedintele Parlamentului Ungariei a subliniat în timpul vizitei sale a auzit multe cuvinte de laudă despre „grija financiară şi morală a Guvernului Ungariei, a Ministerului Culturii şi Inovării şi a Secretariatului de Stat pentru Politici Naţionale din Ungaria”, se încheie materialul din sursa citată.
