Comisia de la Veneţia, despre revocarea şefei DNA: CCR îşi contrazice propria decizie din 2005
În opinia preliminară emisă joi, Comisia de la Veneţia analizează şi controversele privind procesul de revocare a procurorului-şef al DNA.
Comisia vorbeşte, în opinia emisă vineri, despre decizia Curţii Constituţionale privind revocarea şefei DNA, pe care o consideră "de mare importanţă pentru viitoarele reguli asupra revocărilor şi, aparent, şi asupra numirii procurorilor-şefi". Potrivit Comisiei, acestă decizie "conferă o putere crucială Ministrului Justiţiei în revocarea procurorilor-şefi, lăsându-i Preşedintelui doar un rol simbolic".
Potrivit deciziei CCR din 30 mai 2018, “Preşedintele României îi poate opune Ministrului Justiţiei un drept de veto limitat. Preşedintele României îi poate opune numai dreptul său de a verifica legalitatea propunerii, putând-o refuza doar în cazul în care propunerea nu respectă condiţiile legii”.
CITEŞTE AICI MOTIVAREA DECIZIEI CCR
Comisia de la Veneţia atrage atenţia asupra fapului că CCR a luat în trecut o decizie complet diferită: cea din cazul Kovesi este practic opusul deciziei CCR din 6 iulie 2005, care afirma că rolul Preşedintelui în numirea procurorilor nu poate fi pur formal. "Aceste diferenţe sunt greu de reconciliat şi situaţia constituţională precisă rămâne mai degrabă neclară".
"Actuala decizie duce în mod clar la o întărire a puterilor Ministrului Justiţiei în raport cu Parchetul, când ar trebui, mai ales în contextul actual, ca situaţia să fie exact invers, să fie întărită independenţa procurorilor şi să fie păstrat şi întărit rolul unor instituţii precum Preşedinţia şi CSM care pot contrabalansa influenţa Ministrului", se arată în documentul Comisiei de la Veneţia.
