Curtea de Justiție a UE desființează prescripția care a închis mii de dosare. Ce se întâmplă cu corupții eliberați de CCR
Curtea de Justiție a Uniunii Europene pune pe jar instanțele și parchetele de la București în chestiunea prescripției, care a provocat închiderea a mii de dosare fără verdicte clare, de condamnare sau achitare.
Judecătorii din Luxembourg atrag atenția că statele membre ale Uniunii trebuie să se asigure că normele privind prescripția, prevăzute de dreptul național, permit totuși pedepsirea infracțiunilor legate de fraudele cu fonduri europene și cele de evaziune fiscală.
La sesizarea Curții de Apel Brașov, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că instanțele românești au obligația să respecte tratatul Uniunii Europene în ceea ce privește protejarea intereselor sale financiare.
”Instanțele naționale sunt obligate (…) să lase neaplicate Deciziile nr. 297/2018 și nr. 358/2022 ale Curții Constituționale, (…) în măsura în care aceste decizii au efectul de a conduce la prescrierea răspunderii penale într-un număr mare de cazuri de fraudă gravă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii”.
Judecătorii români voiau să știe dacă într-un caz de condamnare definitivă a unor evazioniști care invocau prescripția se aplică legislația Uniunii Europene sau deciziile Curții Constituționale a României și Înaltei Curți de Casație. În alte câteva mii de cazuri, instanțele au încetat dispus încetarea proceselor, iar inculpați condamnați inițial au scăpat de închisoare.
”Instanța națională este obligată, în principiu, să înlăture normele sau jurisprudența naționale care creează un risc sistemic de impunitate pentru asemenea infracțiuni”. (Sursa Direcția Comunicare CJUE)
Decizia Curții Europene de Justiție este interpretată însă diferit la București. Unii experți susțin că instanțele românești ar trebui să respecte totuși voința Curții Constituționale și să aplice prescripția, dar numai pentru cazurile soluționate definitiv între 2018 și 2022. Alții cred că deciziile date de CCR și ICCJ ar trebui ignorate de acum, iar procesele în care se invocă prescripția să fie duse la bun sfarșit și soluționate.
DNA consideră că decizia CJUE arată că ”a acționat just și coerent”
Cei mai mulți specialiști în drept se întreabă însă dacă decizia CJUE se aplică și în cazurile de coruptie. Așa că șefii DNA au avut o ședință de urgență.
”Decizia CJUE arată că DNA a acționat just și coerent atunci când a exercitat toate căile legale de atac față de deciziile instanțelor prin care s-a dispus încetarea procesului penal ca urmare a împlinirii termenului de prescripție. Plecând de la aceste principii, consecvenți cu întreaga noastră activitate, DNA va acționa în continuare cu aceeași fermitate și determinare, cu respectarea principiului legalității". (Sursa - Declarația lui Gelu Voineag, procuror șef DNA)
Cel mai recent dosar de corupție închis pentru prescripție, chiar la instanța supremă, este cel al Elenei Udrea și Ioanei Băsescu. DNA mai are la dispoziție câteva zile să decidă dacă solicită redeschiderea lui printr-un recurs în casație, invocând tocmai recenta decizie a Curții Europene de Justiție.
