ICCJ reacţionează, după ce Dăncilă şi Toader au vorbit de încălcarea unei decizii CCR
Instanţa Supremă a transmis un comunicat în care face precizări privind presupusa încălcare a unei decizii CCR, acuzată de premier şi de ministrul Justiţiei după condamnarea lui Dragnea.
Instanţa Supremă a transmis vineri o poziţie, după ce premierul şi ministrul Justiţiei au afirmat că sentinţa în dosarul "Bombonica" ar încălca o decizie a CCR. ”Liviu Dragnea a fost condamnat pentru o faptă prevăzută de un articol pentru care există deja o decizie a CCR că trebuie modificat pentru a fi în acord cu regulile Constituției", a afirmat Viorica Dăncilă joi seară, iar ulterior Tudorel Toader a spus că "o decizie a Curții Constituționale nu poate fi neglijată, nu poate să nu fie luată în considerare, chiar dacă legiuitorul nu pune de acord textul cu decizia Curții".
Precizările transmise de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Având în vedere anumite poziţii publice recente, exprimate ca o consecinţă a soluţionării anumitor cauze de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Biroul de Presă al instanţei supreme este abilitat să facă următorul
Comunicat
Potrivit art. 126 alin. 1 din Constituţia României, justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.
Prin urmare, respectarea Constituţiei şi a principiului separaţiei puterilor în stat impune ca justiţia să se realizeze numai în sala de judecată şi numai în baza dispoziţiilor constituţionale ale legii.
Derularea procedurilor judiciare într-un stat de drept presupune faptul că judecătorii sunt singurii în măsură să se pronunţe asupra temeiniciei unei acuzaţii, în baza probelor aflate la dosar, dar şi faptul că orice analiză asupra celor statuate în primă instanţă nu poate fi realizată decât prin intermediul căilor de atac prevăzute de lege.
De aceea, membrii executivului sau legislativului nu au căderea să aprecieze în ce măsură o hotărâre judecătorească va fi menţinută sau nu în căile de atac şi nici nu au competenţa legală de a constata că aplicarea legii este sub influenţa arbitrariului, toate aceste competenţe aparţinând instanţelor de control judiciar sau Inspecţiei Judiciare, atunci când există indicii că s-ar fi săvârşit o abatere disciplinară.
Înalta Curte a apreciat întotdeauna libertatea de exprimare dar reaminteşte că, potrivit jurisprudenţei CEDO, libertatea de exprimare nu are caracter absolut nici măcar atunci când este vorba de justiţie.
De aceea, a susţine că Înalta Curte a încălcat deciziile Curţii Constituţionale înainte de a cunoaşte conţinutul şi raţionamentul logico-juridic al hotărârii nu poate sluji în nici un fel la corecta informare a publicului şi este de natură a arunca îndoiala şi neîncrederea asupra actului de justiţie.
Apreciem îndemnul la cumpătare, dar ne îndoim de sinceritatea unui astfel de demers atunci când el este dublat de afirmaţii potrivit cărora este evident că hotărârile au fost politizate sau reprezintă un răspuns vindicativ la presiunea străzii.
Cumpătarea, atunci când este vorba de hotărâri judecătoreşti, presupune cunoaşterea aprofundată a procedurilor judiciare, dar, mai ales, a motivării hotărârii judecătoreşti în discuţie.
