Șefia Parchetului European. Ce s-a întâmplat la a doua rundă de negocieri

×
Codul embed a fost copiat

Zi complicată pentru Laura Codruța Kovesi. Dimineaţa, a ajuns la CSM pentru a se apăra în alte două acţiuni disciplinare ce i-au fost intentate de inspecţia judiciară după ce a fost revocată din funcţia de şef al DNA.

În paralel, a avut loc a doua rundă de negocieri între reprezentanţii Parlamentului European şi cei ai Consiliului Uniunii Europene, pe tema şefiei Parchetului European. Negocieri ce nu par să avanseze câtă vreme negociatorii Consiliului Reprezentanţilor Permanenţi nu o acceptă încă pe Kovesi.

A doua rundă de negocieri între emisarii Parlamentului European şi cei ai Consiliului Uniunii Europene s-a purtat la distanţă, între Buruxelles şi Strasbourg, în regim de videoconferinţă. Cum cele două părţi nu au ajuns încă la un numitor comun discuţiile vor continua şi săptămâna viitoare, pe 4 aprilie.

Kovesi: "Sunt negocieri politice, partea profesională am lămurit-o în comisia tehnică unde am fost prima, şi în parlament."

Dacă în străinătate Laura Codruța Kovesi se bucură de încredere, ba chiar este văzută cu cele mai mari şanse pentru funcţia de procuror şef european, în Bucureşti, încă trebuie să dea explicaţii pentru pretinse abateri disiciplinare comise în perioada în care era şefa a Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Citește și
Columbian
Ce s-a întâmplat cu fostul ofițer columbian care a vrut să provoace incendii devastatoare lângă București

Într-un caz i se reproşează că le-ar fi cerut procurorilor într-o şedinţă înregistrată pe ascuns să aleagă anumite ţinte, inclusiv un premier. În al doilea că ar fi girat un comunicat de presă în care au fost inserate transcrieri ale unor discuţii cu scopul de a demasca cine şi de ce ar pune la pune la cale atacuri împotriva DNA.

Cele două acţiuni disiciplinare intentate Laurei Codruța Kovesi sunt departe de a fi tranşate. Se audiază mulţi martori înainte ca Secţia de Procurori în materie disciplinară să dea un verdict. Asta după ce în alte două cazuri Instanţa Supremă, prin completul de 5, în materie civilă, a respins deja două acţiuni disciplinare.

De când a pierdut funcţia de la DNA, Laura Codruța Kovesi a fost vizată de nu mai puţin de 40 de anchete disilinare. În alte două cazuri, a fost acuzată de infracţiuni, iar recent înfiinţata Secţie de Investigare a Magistraţilor a început urmărirea penală împotriva ei.

Kovesi: Am atâtea acţiuni disciplinare şi verificări cum nu are niciun procuror

"Este o activitate în derulare, se istrează probe, nu o să îmi fac apărarea în spaţiul public. Am atâtea acţiuni disciplinare şi verificări cum nu are niciun procuror. Văd că există tendinţa de a fi judecată public, mai ales de către unii. O să vedem soluţiile care se vor da. Deocamdată, ambele cauze care au fost astăzi s-au amânat", a precizat la ieșire Kovesi.

"Cred că se negociază profesionalismul celui care trebuie să deţină această funcţie. Până în acest moment, din perspectiva Comisiei tehnice, eu am fost prima dintre candidaţii care s-au calificat în această procedură. Aştept rezultatul acestor discuţii care se fac între Parlamentul European şi Consiliu. Nu ştiu ce elemente de negociere sunt avute în vedere. Din punctul meu de vedere, ca profesionist, eu mi-am făcut treaba, am ieşit prima. Aştept rezultatul acestor negocieri", a mai precizat Kovesi

Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon! 

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!  

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Articol recomandat de sport.ro
"O zi mare pentru tenisul românesc!" Veste excelentă pentru Simona Halep
"O zi mare pentru tenisul românesc!" Veste excelentă pentru Simona Halep
Citește și...
Ce s-a întâmplat cu fostul ofițer columbian care a vrut să provoace incendii devastatoare lângă București
Ce s-a întâmplat cu fostul ofițer columbian care a vrut să provoace incendii devastatoare lângă București

Fostul ofițer columbian capturat în august de ofițerii de la Crimă Organizată, chiar înainte să provoace incendii devastatoare lângă București, a fost condamnat miercuri de Curtea de Apel București.

Lovitură pentru statul român. O instanță a blocat un proiect uriaș, pentru care s-au cheltuit deja 1,45 miliarde de lei
Lovitură pentru statul român. O instanță a blocat un proiect uriaș, pentru care s-au cheltuit deja 1,45 miliarde de lei

Curtea de Apel Cluj-Napoca a decis miercuri suspendarea acordului de mediu pentru Amenajarea Hidroenergetică Răstoliţa, a anunțat ministrul Energiei Sebastian Burduja.

Procesul tragediei din secția ATI a spitalului din Piatra Neamț începe după aproape 5 ani. 10 oameni murit în incendiu
Procesul tragediei din secția ATI a spitalului din Piatra Neamț începe după aproape 5 ani. 10 oameni murit în incendiu

Judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Piatra-Neamţ a dispus trimiterea spre judecată a dosarului incendiului de la secţia Anestezie şi Terapie Intensivă (ATI) a Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) Piatra-Neamţ.

Recomandări
Ce sunt și ce nu sunt pensiile speciale și cine le încasează. Diferențele dintre pensionarii „obișnuiți” și cei „speciali”
Ce sunt și ce nu sunt pensiile speciale și cine le încasează. Diferențele dintre pensionarii „obișnuiți” și cei „speciali”

Pensiile speciale se numără printre reformele eșuate din PNRR, dar și o „piatră de moară” de gâtul guvernanților, încercările de a le reforma ajungând să se lovească de piedici legislative.

Propunerile pregătite de CNAS pentru Guvern. Românii cu pensii peste 3.000 de lei ar putea plăti contribuții la Sănătate
Propunerile pregătite de CNAS pentru Guvern. Românii cu pensii peste 3.000 de lei ar putea plăti contribuții la Sănătate

Președintele CNAS, Horațiu Moldovan, a anunțat că până la 30 iunie va propune Guvernului un plan pentru eficientizarea cheltuielilor, analizând extinderea bazei de contribuție la FNUASS pentru echitate și sustenabilitate.

NATO le cere statelor europene să crească de cinci ori capacitatea de apărare aeriană terestră. Care este motivul
NATO le cere statelor europene să crească de cinci ori capacitatea de apărare aeriană terestră. Care este motivul

NATO cere statelor europene să îşi mărească de cinci ori capacitatea de apărare aeriană terestră, pentru a acoperi rapid o vulnerabilitate în faţa ameninţării ruse, potrivit unor surse citate de Bloomberg.