O româncă va fi judecător la Curtea Penală Internațională de la Haga. Timișoreanca ar putea ajunge să-l judece pe Putin

„Onorată să anunț că am câștigat selecția pentru candidatura României la Curtea Penala Internațională. Sper să reprezint cu onoare și succes România. Justiția penală internațională este în centrul lumii contemporane, a tragediei contingente a războiului, acum atât de aproape de noi”, a transmis timișoreanca Iulia Motoc, pe pagina sa personală de Facebook.

Iulia Antoanella Motoc s-a născut la 20 august 1967, în Timișoara, relatează tion.ro. A studiat la Universitatea din București și la Université Aix-Marseille-3 Paul Cézanne.

Harta țărilor în care Vladimir Putin poate fi arestat dacă merge acolo, după ce a fost emis un mandat pe numele său

Vladimir Putin riscă să fie arestat dacă iese din țara lui, ori vizitează un stat care nu face parte din suita tot mai restrânsă de prieteni ai Rusiei.

Curtea Penală Internațională a emis, în vineri amiază, un mandat de arestare pe numele președintelui Vladimir Putin pentru deportarea copiilor ucraineni în Rusia.

Neîntârziat, Moscova a precizat că Rusia nu este parte a „Statutului de la Roma”, textul fondator al Curţii Penale Internaţionale de la Haga și, prin urmare, nu are nicio obligaţie în virtutea acestuia.

O posibilă ieșire în afara spațiului sigur ar fi fost în august, la un summit găzduit de Africa de Sud. Putin își confirmase participarea.

Piotr Hofmański, președintele I: „Curtea Penală Internaţională a emis astăzi două mandate de arestare în legătură cu situaţia din Ucraina, pentru Vladimir Putin, preşedintele Federaţiei Ruse, şi pentru Maria Lvova-Belova, comisar al preşedintelui Putin pentru drepturile copiilor. I acordă o mare importanţa protejării identităţii victimelor, mai ales când e vorba de copii. Cu toate acestea, judecătorii Curţii au decis să facă publica emiterea mandatelor în interesul justiţiei şi pentru a preveni viitoare infracţiuni”.

Instanţa de la Haga a precizat că președintele rus „este presupus responsabil pentru crimă de război, de deportare ilegală şi transfer ilegal al populaţiei, inclusiv copii, din zonele ocupate ale Ucrainei în Federația Rusă”. Maria Lvova-Belova este oficialul rus responsabil de presupusul plan de deportare forțată a mii de copii ucraineni în Rusia.

În cadrul acestui program, copiii au fost scoşi din Ucraina şi plasaţi în locuinţe ale unor ruşi sau au fost trimişi în tabere, pentru a fi reeducaţi. Unii dintre ei provin din orfelinate sau din grupuri de gospodării. Moscova prezintă acest program drept o misiune umanitară de protecţie a copiilor ucraineni orfani sau abandonaţi în război.

Reacţia Moscovei a venit rapid. Purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe, Maria Zaharova a scris pe telegram că „Deciziile Curții Penale Internaționale nu au nicio semnificație pentru țara noastră, inclusiv din punct de vedere juridic. Rusia nu este parte la Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale și nu are nicio obligație în temeiul acestuia. Rusia nu cooperează cu acest organism, iar eventualele indicații de arestare care vor fi nule din punct de vedere juridic pentru noi”.

În schimb, Ucraina a salutat ceea ce a numit decizia istorică de la Haga, dar care e „doar începutul”.

Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale este tratatul care a instituit Curtea Penală Internațională. Tribunalul internațional este responsabil pentru patru crime principale: genocid, crime împotriva umanității, crime de război și crime de agresiune. Rusia a semnat, dar nu a ratificat Statutul de la Roma. De asemenea, alte 72 de ţări nu recunosc jurisdicţia Curţii penale internaţionale, între care China, India, Cuba, Coreea de Nord ori Arabia Saudită.

Prin urmare, Vladimir Putin riscă să fie arestat în 123 de state ale lumii, cele care recunosc Curtea de la Haga. Probabilitatea unui proces rămâne totuşi scăzută, potrivit experţilor, având în vedere că I nu poate judeca în absenţă, iar Rusia nu este susceptibilă să-şi predea oficialii.

„De acum înainte, președintele rus are statutul oficial de suspect în comiterea unei infracțiuni internaționale - deportarea și transferul ilegal de copii ucraineni. Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pentru președintele Federației Ruse Putin și pentru Comisarul pentru Drepturile Copilului al Federației Ruse Lvova-Belova. Aceasta înseamnă că în afara Rusiei (în țările care au ratificat Statutul de la Roma – n.red.) Putin ar trebui arestat și adus în judecată. Și liderii mondiali se vor gândi de trei ori înainte de a-i strânge mâna sau de a se așeza la masa de negocieri cu el. Lumea a primit un semnal că regimul rus este criminal și că conducerea și oamenii lui vor fi trași la răspundere”, a declarat procurorul general al Ucrainei, Andrii Kostin, potrivit Ukrainska Pravda.

Lista celor 123 de state în care Vladimir Putin poate fi arestat

Afganistan, Albania, Andorra, Antigua si Barbuda, Argentina, Australia, Austria, Bangladesh, Barbados, Belgia, Belize, Benin, Bolivia, Bosnia si Hertegovina, Botswana, Brazilia ,Bulgaria, Burkina Faso, Cabo Verde, Cambodgia ,Canada, Republica Centrafricană ,Ciad, Chile , Columbia ,Comore ,Congo ,Insulele Cook ,Costa Rica ,Coasta de Fildeș Croaţia, Cipru, Republica Cehă, Republica Democrată din Congo, Danemarca, Djibouti, Dominica, Republica Dominicană, Ecuador, El Salvador, Estonia, Fiji, Finlanda, Franţa, Gabon, Gambia, Georgia, Germania, Ghana, Grecia ,Grenada, Guatemala, Guineea Ecuatorială, Guyana, Honduras, Ungaria, Islanda, Irlanda, Italia, Japonia, Iordania, Kenya, Kiribati, Letonia, Lesotho, Liberia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Madagascar, Malawi, Maldive, Mali, Malta, Insulele Marshall, Mauritius, Mexic, Mongolia, Muntenegru, Namibia ,Nauru, Olanda, Noua Zeelandă, Niger, Nigeria, Macedonia de Nord, Norvegia, Panama, Paraguay, Peru, Polonia, Portugalia, Republica Coreea, Republica Moldova, România, Saint Kitts și Nevis, Sfânta Lucia, Saint Vincent și Grenadine, Samoa, San Marino, Senegal, Serbia, Seychelles, Sierra Leone, Slovacia, Slovenia, Africa de Sud, Spania, Statul Palestinei, Surinam, Suedia, Elveţia, Tadjikistan, Timorul de Est, Trinidad și Tobago, Tunisia, Uganda, Regatul Unit, Republica Unită Tanzania, Uruguay, Vanuatu, Venezuela, Zambia.