Expansiunea imobiliara fara studii de impact asupra naturii forteaza ursul brun sa devina un urs problema

Expansiunea imobiliara fara cap, fara studii de impact asupra naturii, continua si astazi, iar ursul - care da nas in nas cu asezarile omenesti - devine "urs-problema". Specialistii Institutului de Cercetare si Amenajari Silvice duc o munca de Sisif cu relocarea exemplarelor care se aventureaza pe teritoriul castigat de om.

Misiunile de relocare sunt pline de neprevazut. Intr-o vara foarte aglomerata, un exemplar capturat in gradina Pelesului a asteptat la coada relocarea, intr-o zapuseala inabila. Dar de cele mai multe ori, in intalnirea cu omul, ursul sfarseste in chinuri.

In concluzie, taranul care pune lat, nu-si apara proprietatea ci dimpotriva, isi pune viata in pericol. Iar autoritatile care nu pedepsesc braconajul sunt complice la crima ursului.

Ianuarie, cartierul Racadau din Brasov: 7 seara. Locatarii vin de la serviciu sau cu copiii de la after school, e forfota. Ei si, la liziera padurii, Mos Martin, atras de mirosul imbietor de gunoi, a sosit sa ia cina. Este, totusi, prevazator. Inainte sa se-nfrupte din container se uita roata si evalueaza riscul. Oamenii care pandesc din masini, lampa camerei de luat vederi, padurarii care asista la spectacol par de incredere, asa ca se aseaza la masa. Tresare vigilant, cand mai aude cate un motor pornit.

Ce-a gasit in casserole si pungi, nu-I ajunge nici pe-o masea, asa ca da tarcoale blocurilor si dupa ce traverseaza strada si trece pe langa gradinita, poposeste la cotetul unui caine si-I goleste blidul.

Hrana bogata, cu carne, usor accesibila, e ca un drog. Odata gustata, o va cauta toata viata si mai mult ca sigur va sfarsi intr-un conflict cu omul.

Dupa furia de la inceputul anilor 2000, cand in Brasov veneau autocare cu turisi iar unii de-a dreptul hartuiau ursul si faceau cu el exhibitionism ca la circ, autoritatile se spetesc sa tina ursul departe. L-au tranchilizat si relocat, au schimbat felurite containere, pe care le curatau si de 2 ori pe zi, au amendat fotografii si taximetristii care ofereau clientilor senzatii tari, ba chiar au interzis oamenilor sa mai duca gunoiul seara - dar … nu e vreme de razboi si nu poti forta un cartier intreg sa dea stingerea cand se intuneca.

Neputinciosi in fata legii care-l apara si fara o autorizatie pentru tranchilizare si relocare de la Minister, padurarii fac ce pot ... cu un spray cu piper! Le sare in ajutor haita de caini, dar ursul ii sfideaza si se aseaza tacticos sa-si deschida punga cu bunatati. Noaptea trece fara incidente.

Dupa 3 zile de la vizita nocturna, soseste de la minister si autorizatia pentru tranchilizare si relocare. Prea tarziu, s-a lasat un ger naprasnic, iar ursul n-a mai venit.

Ca sa intelegem ce greseste Romania in protejarea ursului, privim valea Racadaului ziua: in stanga, pe versantul sudic si insorit al masivului Tampa, ursul isi face barlog. Cercetatorii au gasit 4. Pe versantul de vizavi, ursul merge sa caute hrana. Acum 50 de ani, comunistii care au construit habar n-aveau de studii de impact sau de protejarea faunei.

Animal opportunist, ursul nu e prost sa ocoleasca blocurile si sa pribegeasca prin paduri dupa mancare, cand o are sub nas. Iar orasul creste, in ciuda crizei imobiliare. Si azi, ursul si habitatul lui sunt ultimul lucru la care se gandesc oamenii:

Padurile din jurul Brasovului apartin comunitatii si sunt istrate de regia locala Kronstadt. Aflata intre ciocan si nicovala: sa protejeze si ursul si localnicii de pagube si accidente. Pana azi a reolcat vreo 22 de ursi, iar in 2012 a vanat 3. Chiar si asa, padurile raman suprapopulate.

Zadarnic au cerut brasovenii mai multe autorizatii de impuscare. Legea ii obliga sa protejeze ursul ca individ, fara sa-I poata proteja habitatul salbatic, cum sa eviti conflictele cu omul. La fel, in Covasna si Harghita, ursul e protejat, dar habitatul său ... nu.

Tibi e inginer silvic, lucreaza la un proprietar privat. Biroul lui e padurea. Se intalneste des cu ursul. A invatat de la bunici sa evite accidentele: face in permanenta zgomot - atat cat ursul sa-I simta prezenta, dar nu prea tare, ca sa nu-l sperie. Ii e mila de soarta lui si e convins ca azi, ursul brun da ultima sa batalie cu omul, fara sanse de izbanda.

Un studiu WWF arata totusi ca romanul e extrem de tolerant cu ursul. Doar 6% dintre intervievati il considera o amenintare. Majoritatea il accepta cu mandrie nationala. Printre ei, Laci, pasionat de natura. Umbla zile in sir prin padure doar pentru cateva clipe in compania blajinului urias, pe care il ira de la oarecare distanta. Dar curiozitatea e reciproca. Omul e constient ca o convietuire pasnica - cere reguli si respect.

Dar fotografii mai vechi, facute chiar de cercetator, arata ca ursul stie si poate sa ridice, doar cu o gheara, inchizatoarea grea de vreo 20 de kilograme. Dovada ca ne studiaza si copiaza gesturile, stau filmarile cercetatorilor brasoveni.

In 2008, tot brasovenii s-au trezit cu ursu-n casa, la etajul 3. Au sunat la 112.