Cum a spus NU Parlamentul Romaniei unei mosteniri de 1 miliard de euro. Fundatia Gojdu, abandonata de politicieni si Biserica
Cu zece ani in urma, Romania era la un pas de a recupera mostenirea lasata de filantropul Emanuil Gojdu, estimata la un miliard de euro. Politicieni si ierarhi ai Bisericii s-au unit insa pentru a face acest lucru imposibil.
In 2004, dupa zece intalniri bilaterale, se ajunsese la un proiect de tratat prin care sa se faca o noua Fundatie pentru tineret Emanoil Gojdu, romano-ungara, cu sediul la Budapesta in care cele doua state sa contribuie financiar pentru crearea unui institut strategic, al unui institut cultural, al unei biblioteci si al unor spatii pentru studenti. Mircea Geoana era pe atunci ministru de externe si spune ca discutiile au fost „cumplite”.
In 2005, executivul s-as schimba si guvernul Tariceanu a dat o ordonanta de urgenta pentru ratificarea acestui trata. In Parlament insa, aceasta ordonanta este respinsa, ministrul Ungureanu suferind o infrangere usturatoare pentru cariera sa politica. Isi aminteste ca parlamentarii PRM erau cei mai vocali, acuzandu-l ca „a vandut tara”. Dar nu erau singurii. In Parlament, recuperarea averii Gojdu, a doua ca marime dupa tezaurul de la Moscova, a fost prezentata ca o abandonare de catre guvernul Tariceanu a averii si a Fundatiei Gojdu.
Vezi aici toata istoria fundatiei Gojdu, la "Romania, te iubesc!"
„Am ratat o oportunitate la care s-a muncit din greu de catre MAE timp de vreo 8-9 ani si care s-a spulberat printr-o decizie a Senatului si printr-o decizie a Camerei Deputatilor pe un filon nationalist stupid pe care nu l-am inteles nici in momentul respectiv, nu il inteleg nici acum”, spune fostul Ministru de Externe Cristian Diaconescu.
Printre cei mai vocali oponenti ai tratatului s-au numarat parlamentarii PSD, partidul condus la acea data de Mircea Geoana, cel care finalizase negocierile pentru acest tratat. Culmea, Budapesta l-a ratificat, iar in bugetul din 2005 prevaza bani si pentru fundatia Gojdu,
Biserica s-a implicat si ea, inalti ierarhi opunandu-se proiectului. Era un context cu totul special in care Bartolomeu Anania, cel care si-a negociat plin de orgoliu un scaun de mitropolit in nou-infiintata Mitropolie a Clujului, a determinat si atitudinea celorlalte fete bisericesti in a respinge tratatul.
