Ineficiența Justiției din România. De ce dosarele Revoluției din 1989 și Mineriadei rămân fără răspunsuri

Vorbim în ediția aceasta despre lanțul de justiție și vulnerabilitățile lui, o temă de dezbatere despre cei care dețin frâiele sistemului judiciar și care preferă să trateze, uneori, justiția ca pe o feudă. Dosare tergiversate, drepturi și beneficii exagerate față de restul societății, calitate legislativă slabă și multă corupție. Așa arată elementele unei justiții îndoielnice.

Principalul liant care leagă cetățeanul de justiție ar trebui să fie încrederea. Și chiar dacă s-au făcut pași semnificativi, în societate există o tensiune scoasă în evidență de eurobarometrele publice.

Românii au o încredere mai scăzută în sistemul de justiție față de majoritatea europenilor. În 2024, unul din doi români avea încredere în sistemul de justiție. Cele mai mari probleme identificate au fost durata mare a dosarelor; independența magistraților față de influența intereselor politice și economice; respectarea și punerea în aplicare a hotărârilor judecătorești de către autorități.- 

Judecător Cezar Filip- cercetător științific asociat Institutul de cercetări juridice: „Percepția societății trebuie să o privim ca un barometru esențial pentru eficiența noastră, cetățeanul este beneficiarul sistemului.   Cetățeanului, beneficiarul, noi, prestăm un serviciu public, suntem plătiți din serviciul public și trebuie să consolidăm această cultură. Această mentalitate a  servantului, a celui care este chemat să aducă un serviciu public, un serviciu, în primul rând pentru societate”.

Laura Ștefan a contribuit la nenumărate studii pentru îmbunătățirea calității justiției.

Laura Ștefan, expert justiție Expert Forum: „Eu cred că e foarte important să se schimbe un pic paradigma în care lucrează instanțele și parchetele și cred că e nevoie de parteneriat cu societatea în general”.

Președintele Senatului Universității Babeș Bolyai din Cluj-Napoca este un reputat profesor de drept.

Florin Streteanu  - președintele Senatului Univ Babeș- Bolyai: „Nu putem spune că avem motive să fim foarte mulțumiți de modul în care funcționează sistemul de justiție în România.  Un cumul de factori care țin sigur și de organizarea judiciară, care țin și de deficitul de personal, care țin și de legislație, care țin și de ă anumite decizii, poate mai puțin inspirate ale Curții Constituționale”.

Un studiu din 2023 arată că românii cred într-o proporție îngrijorătoare că justiția nu-și face datoria. 

Alex Florența este de doi ani procurorul general al României, iar așteptările de la Ministerul Pubic sunt mari. 

Alex Florența, procuror general al României: „O percepție firească prin prisma anumitor disfuncționalități care au existat. Și care transmit poate o anumită doză de neîncredere în modul în care funcționează sau ar trebui să funcționeze. Justiția este pe de altă parte și o eroare de percepție și de neînțelegere asupra unora dintre probleme cu care se confruntă justiția ca serviciu public.” 

Lucruri care se datorează poate și nouă celor din sistemul de justiție, pentru că nu comunicăm de fiecare dată suficient de bine”.

La percepția de ineficacitate au dus și dosare răsunătoare care ar fi trebuit să facă dreptate istorica. 

Suntem la Timișoara, în locul în care au început evenimentele din decembrie 1989.

Cătălin Ranco Pițu a condus Parchetele militare, a scris o carte despre ce s-a întâmplat la schimbarea regimului Ceaușescu: „Ruperea blestemului".

Cătălin Ranco Pițu, fost procuror militar șef al Secției Parchetelor Militare: „Încercăm să căutăm răspunsuri pentru că din păcate, în justiție, nu s-au dat toate răspunsurile. Dacă mă întrebați, a fost revoluție sau lovitură militară? Vă spun că au fost ambele fenomene, nu se exclud în mod reciproc pe fondul revoluționar. Începând cu 22 decembrie, o grupare politico militară condusă de fostul Președinte iliescu s-a mișcat foarte eficient și a preluat puterea totală în statul român”.

Pentru ce s-a întâmplat la Timișoara, în București și în alte orașe înainte de ziua de 22 decembrie s-au dat sentințe în aproape 100 de dosare penale. Pentru ce a urmat însă, vinovații pentru pentru majoritatea victimelor din 89, justiția nu s-a pronunțat nici astăzi.

Cătălin Ranco Pițu, fost procuror militar șef al Secției Parchetelor Militare: „Morții sunt veniți după data de 22 decembrie. Orele 16:00 nu și-au găsit dreptatea în sistemul nostru de justiție. Vorbim de 857 de morți, vorbim de 2.500 de răniți plus.  Alte multe persoane traumatizate grav pe viață. Aici sistemul are o restanță față de societate. În 2019, procurorul general de atunci și-a cerut scuze și a cerut iertare în fața societății pentru întârzierea de a aduce în fața instanțelor dosarul Revoluției. Suntem în 2025, da întârzierea continuă, cauzele sunt multiple și complexe. Cert este că întregul sistem a eșuat în a face dreptate acțiunilor care au dus la moartea acelor persoane și rănirea altor persoane. Nu a dat un rezultat asta și pentru că magistrații secției penale Înalta curte practică au refuzat judecarea cauzei în toamna anului trecut a fost întors dosarul. Gândiți-vă că anterior acelei decizii de restituire, un complet de judecată aparținând Curții de Apel București a decis începerea judecății în dosarul Revoluției pentru prima oară în 35 de ani, un magistrat și-a asumat judecarea acelei cauze unice.  În istoria justiției românești. Cu toate acestea, în mod surprinzător, sincer, nu mă așteptam ca Înalta Curte să îi refuze acelui complet. Judecata s-a decis ca dosarul să fie restituit. În prezent ne aflăm în această situație. Dosarul este din nou la secția parchetelor militare. Acest dosar unic al Revoluției rezultat în urma multiplelor conectări, dosarul mare a fost restituit de 3 ori”.

Cătălin Ranco Pițu, fost procuror militar șef al Secției Parchetelor Militare: „Nu e dureros că nu ne știm istoria asta. S-au pus atunci, este foarte dureros pentru că în decembrie 89 s-au întâmplat foarte multe lucruri cu efecte pe termen lung, efecte care se resimt și în prezent. Poporul român și-a câștigat libertatea. Poporul român a scăpat de un regim absurd, însă prin raportare la ce s-a întâmplat în decembrie 89 și s-au întâmplat foarte multe lucruri negative. Mă refer la manipulări uriașe, crime, ticăloșie.  Mult sânge nevinovat, traume extraordinare pentru foarte multe persoane, trădare de țară, pentru că și asta s-a întâmplat. Toate aceste realități își pun amprenta inclusiv pe societatea din prezent”.

Virgil Măgureanu, cel care urma în martie să devină șeful SRI, l-a întrebat pe Voican Voiculescu: „măi Gelule, oare am făcut bine ce am făcut?”. Se referea la uciderea cuplului Ceaușescu și voican, la fel de nonșalant, a spus: „Bă, ce mai e treaba noastră?”. Este un mecanism care s-a repetat în ultimii 35 de ani de foarte multe ori, se arată cu degetul spre justiție, deși autorii morali ai multor conjuncturi sunt tot cei care fac parte din lumea cu complici, din lumea justiției”. 

Florin Streanu: „Dar cred că acum vă spun din postura de fost judecător ad hoc la CEDO în cauză și la revoluție și la mineriadă. E greu de identificat o voință fermă de a finaliza aceste dosare”.

Nu doar dosarul revoluției a fost întors de judecători, ci și cel al Mineriadei din iunie 1990 care a fost subiectul unor tergiversări uluitoare atât în urmărirea penală, cât și în instanțele care l-au întors la parchet. „Mineriada s-a născut la Revoluție" e o altă carte apărută din nevoia de dreptate.

Cătălin Ranco Pițu, fost procuror militar șef al Secției Parchetelor Militare: „Un eveniment cumplit grotesc, aș putea spune al istoriei naționale care i-a avut ca principali protagoniști pe aceiași care au preluat puterea în 22 decembrie 89. Evenimentele au foarte multe conexiuni, există multe legături între cele 2 evenimente, legături profunde ă dosarul mineriadei a avut-o. Un destin similar cu dosarul Revoluției, din nou Înalta Curte a decis restituirea,cauzei la parchet. În prezent suntem în faza finală de 9 cercetare în dosarul intitulat Generic Mineriada din iunie 90.  S-a pus în mișcare acțiunea penală, ceea ce este un indiciu cât se poate de clar că urmează un rechizitoriu în ceea ce îi privește pe cei considerați vinovați de mineriada din iunie 90”.

Alex Florența, procuror general al României: „Sunt 2 dosare istorice cu adevărat. Ne preocupă mai mult decât, evident, motiv pentru dovada faptului că ele au fost trimise în judecată sub diferite forme ca rechizitoriu. Fiecare are acces atât la rechizitoriu, cât și la voturile judecătoriei și poate trage singuri o concluzie de acolo. Eu mă întreb și o fac pentru prima oară, cât de pregătită este societatea românească să soluționeze aceste dosare?”.

Cătălin Ranco Pițu, fost procuror militar șef al Secției Parchetelor Militare: „Scopul procesului penal este aflarea adevărului cu privire la o anumită cauză, încrederea societății în actul de justiție se raportează direct la capacitatea sistemului de a face dreptate într-un mod eficient și rapid, pentru că sunt niște coordonate care nu trebuie să lipsească în actul de justiție. Preîntâmpine nicio întrebare venită din partea dumneavoastră încrederea societățîi în sistemul nostru de justiție este la niște cote groaznice spre zero. Am putea spune cauzele pentru care s-a ajuns la această situație sunt multiple, toate deosebit de grave”.

Judecătorul Ciprian Tița – vicepreședinte Asociația magistraților din România: „Anul trecut, în 2024, am avut pe rolul instanțelor judecătorești aproximativ 3.652.000 de dosare, dintre care peste 1.000.000 erau dosare vechi și aproximativ 2.000.500 de dosare noi din tot acest ansamblu de dosare vechi și noi, deci numărul acesta pe care le-am explicat de 3.650.000. Comisia de dosare soluționate la finalul anului, a fost în jur de 67,85 %. Pe o schemă de în jur de 4.700 și ceva de judecători, dintre care a fost ocupată în jur de 4.000 de judecători. Trebuie văzută într-o conotație directă și cu inflația de acte normative. Și cu lista uneori de previzibilitate, claritate a legii”.

Într-un studiu IRES de anul trecut, judecătorii sunt în coada încrederii românilor atunci când vine vorba despre profesii și ocupații aflate în slujba cetenilor. Mult după pompieri, medici sau preoți.  

Cezar Filip: „Eu cred că cea mai mare problemă  ține de constanța sistemului judiciar, ține de practica unitară atunci când un om, una dintre părți obține o hotărâre favorabilă. Și altă parte în alt dosar cu o problemă identică a obține o altă soluție. Asta destabilizează încrederea justiției foarte mult”.

Sentimentul de siguranță cu care sunt investiți judecătorii în 2024 dă de gândit, iar lipsa de previzibilitate din sentințe e un alt factor demoralizator.

Judecătorul Ciprian Tița – vicepreședinte Asociația magistraților din România: „Spețele de cele mai multe ori nu sunt într-o zonă foarte clară, legislație foarte clară a normelor de drept aplicabile sunt în așa numită zonă gri. Din acest acest motiv apare această incertitudine și ați punctat foarte bine și jurisprudența unitară este clar. Un factor generator de incertitudine, nu în ultimul rând, în justiție presupune întotdeauna un conflict, fie că vorbim de un proces civil, istrativ sau penal. Este întotdeauna un conflict cu cineva, o persoană fizică, juridică, statul”.