Stațiunile de pe Valea Prahovei poluează râul de ani de zile. Autoritățile dau răspunsuri incredibile

Râul Prahova este poluat de ani buni, dar pe autoritățile locale asta nu le interesează. Consiliul județean deține peste 80 la sută din acțiunile Hidro Prahova.

I-am arătat mizeria din râu și președintelui Toader, care a rămas de-a dreptul siderat.

Bogdan Toader, președinte CJ Prahova:

-Informări v-au venit că Prahova e poluată?

-Nu. De ce să vă mint. Chiar nu au venit.”

Toader are un departament special de control: Patrimoniu.

Bogdan Toader, președinte CJ Prahova:

„-Patrimoniu câți angajați are?

-23 de angajați.

-Și din 23 de angajați niciunul nu a știut de această situația și să facă o sesizare?

Nu.”

Omul e sincer. Dintr-o dată îl străfulgeră sentimentul datoriei.

Bogdan Toader, președinte CJ Prahova: „Îmi expuneți problema foarte corect și trebuie să iau măsuri, dar cred că ar fi trebuit să iau măsuri cu mult timp înainte dacă mă întrebați pe mine. Să fi fost sesizat de acum ceva timp cu privire la aceste aspecte. Că presupun că situația nu este de acum...”

Nu. E de mulți ani. Îl lăsăm pe președinte deocamdată și mergem la Bușteni, un locul înțepenit între istorie și chici, o combinație de case vechi și tarabe din plastic și bineînțeles nelipsite cozi de mașini. Aici nu există nicio normă de urbanism și fiecare a construit cum l-a tăiat capul. Ba, mai mult, am arătat la "România, te iubesc!" modul în care fostul primar Emanoil Savin distrugea pădurea pentru a da parcele de pământ unor personalități sportive.

În urma anchetei, s-a oprit din tăiat, iar în 2016 a plecat în Parlament unde a tot pendulat între PSD și PNL. Este și finul lui Liviu Dragnea. Locul său a fost ocupat de Ghiță Irinel care, după 3 ani de mandat, încă descoperă orașul.

Ghiță Irinel, primar Bușteni:

„-Pe zona de dezvoltare infrastructură - și m aș raporta, cantona în zona asta -, undeva la 760 de km pe care îi avem în nomenclatorul stradal... am reușit...

-Cât?

-760.

-De km. de starzi?

-Da. 760.

-Bușteni are 760 de km de străzi?

-O să verific. De ce vi se pare..? Pentru că avem stazi cu 1,5 km... e foarte mult într-adevăr. E exagerat. Aveți dreptate. Uite chiar o să chem să vedem cât avem...

-Fonduri europene ați reușit să accesați?

-În mandatul meu nu am accesat fonduri europene...”

Trecem la capitolul canalizare. Prin mai multe canele, dejecțiile orașului se scurg în râul Prahova. Savin cunoaște și recunoaște situația. Susține că orașul a avut fose dar au fost închise când Hidro Prahova a construit canalizarea care ar trebui să se verse în stația de epurare din Sinaia. Că o ironie amară, e senator fix în Comisia pentru ape și păduri.

Emanoil Savin, senator de Prahova:

„-În Comisia de ape și păduri ați ridicat vreodată această problemă de mediu care există pe Valea Prahovei?

-Dar vă dați seama, eu nu pot să ridic o autoritate locală...

-Sunteți senator.

-Da, sunt senator.

-Și să ridicați această problemă.

-Normal că am ridicat-o, dar nu sunt eu autorizat să vorbesc în numele... E președintele Cosiliului Județean, Hidro Prahova...

-Cu atât mai mult. Puteți să îi chemați în Comisie.

-Da, putem să facem o interpelare...

-I-ați chemat, ați făcut?

-Nu.”

Ciprian Brabu este primarul orașului Azuga. Canalizarea a fost construită tot de Hidro, care încasează 30 de mii de lei în fiecare lună de aici pentru servicii de canalizare.

Ciprian Barbu, primar Azuga: „Din fericire pentru noi, noi avem canal colector. Adică este o conductă ce pleacă mai departe, noi nu deversam în pârâu sau spre Bușteni.”

Și canalizarea de aici va ajunge într-o zi pe conducă pentru epurare tot în Sinaia, la mai bine de 20 de km distanță. Așa a fost gândit proiectul. Culmea este că Azuga a avut 2 stații de epurare. Au fost abandonate și distruse.

Pe un panou, la intrarea în Azuga, tronează datele despre canalizare de pe Valea Prahovei. Rezultă că a costat 55 de milioane de lei din fonduri europene.

Adrian Semcu, director Hidro Prahova:

„-N-a fost eligibil. N-a fost declarat în 2012 și a preluat CJ.

-Și banii ăștia nu s-au mai tras din fonduri europene?

-Nu.”

Prin urmare, finațarea europeană a fost ratată și banii au fost dați de Consiliul Județean. S-a întâmplat în perioada în care șef peste județ era Mircea Cosma.

„-Dvs. vă reproșați ceva?

-Absolut nimic.

-V am arătat imagini cu apa...

-Domnule, nu îmi reproșez absolut nimic. Văd că insistați...

-Păi, apa asta ajunge în Dunăre și mare. Poluăm...

-Păi, unde să ajungă? Acolo ajunge.

-Vă invidiez că sunteți foarte relaxat.

-Eu nu pot să fiu așa... aaa, probabil nu ne cunoaștem bine. Sau acum la emisunea dvs. sunt eu relaxat. Dar eu nu sunt relaxat deloc.”

Cum președintele de Consiliu habar nu are despre poluare, am încercat la prefectul județului.

Cristian Ionescu este prefect.

„-Nu este disponibil.

-Cum?

-Nu este disponibil, v-a transmis că nu este disponibil.

-Dumnealui nu are disponibilitatea să îi spunem ce vrem să discutăm cu dumnealui?

-Nu dorește să vorbească.”

Cu imaginea deversărilor în râul Prahova am ajuns la Garda de Mediu Prahova. Gabriela Munteanu este comisar-șef.

Gabriela Munteanu, comisar șef Garda de Mediu Prahova:

„-Nu știu absolut nimic. Nu știu despre această situație.

-Ați fost acolo? Știți despre ce e vorba?

-Nu.”

Dar Garda de Mediu nu o face pentru că habar nu are și nici nu e interesată.

Teodor Meleșcanu, până de curând al doilea om în stat, este parlamentar de Prahova. Preocupat să sară dintr-un partid în altul și să rămână cu orice preț la putere, nu are habar ce se întâmplă în județ.

Teodor Meleșcanu senator Prahova:

„-Nu sunt Dumnezeu..

-Mă așteptam să știți aceste probleme.

-Toate aceste probleme le știu, dar trebuie să știu și stadiul în care se află...

-Va mai arăt o imagine...

-Dragul meu, chiar mă așteaptă lumea...

Grațiela Leocadia Gavrilescu, parlamentar de Prahova a fost în mai multe rânduri ministrul Mediului.

„-Așa arată Prahova, o vedeți, aici se întâlnește cu canalizarea. Pe mandatul dvs., au venit astfel de informații la dvs.?

-Nu. Ciudat. Pentru că sunt din Prahova. La mine venea tot ce ținea de mediu. De poluare. Când era vorba de poluare pe ape, ținea de Apele Române.”

Apele Române Prahova. Aici directorul a tot așteptat un telefon de la șefii din Buzău care au sunat la rândul lor la șefii din București pentru a primi acceptul să vorbească.

Uniunea Europeană ne-a cerut ca până în 2015 să rezolvăm problema canalizarilor în localități mai mari de 10 mii de locuitori, iar până 2018, în cele de până la 2.000 de suflete. Pentru că n-am fost în stare să ne conformăm, am rezolvat situația cum știm noi mai bine. Parlamentul a dat o lege în 2018 care le permite localităților să deverseze în râuri ape cu grad mai mare de poluare. Și asta pentru a nu mai fi obligate să plătească amenzi.