Filmul care imaginează reîntoarcerea dictatorului fascist Benito Mussolini
Un film care imaginează, într-un registru comic, reîntoarcerea dictatorului fascist Benito Mussolini în Italia zilelor noastre a avut premieră în Peninsulă, în plină campanie electorală dominată de populism, dar şi de sentimente neo-fasciste.
Potrivit sondajelor, alegerile din 4 martie ar putea fi câştigate de o coaliţie de centru-dreapta, care include şi partidul de extremă-dreapta Liga Nordului.
„M-am întors!" este un remake al unui popular film german din 2015 - „Uite cine s-a întors!" - despre ipotetica reapariţie a lui Adolf Hitler în epoca noastră. Comedia italiană a primit elogii aproape unanime din partea criticilor, care au aplaudat şi avertismentul implicit: Italia anului 2018 riscă să fie sedusă de acelaşi mesaj populist care l-a adus la putere pe Mussolini în urmă cu aproape un veac.
Regizorul Luca Miniero spune că filmul său este, pentru Peninsula, că „atingerea unui pântec de femeie însărcinată, când vrei să simţi cum mişca copilul". Asta pentru că italienii încă mai au în suflete o fărâmă din cel supranumit „Il Duce".
Federico Santi, analist politic: „Cred că acest film este un semnificativ indicator al spiritului timpului nostru, ca să spun aşa. Reînvierea dictatorului pune în lumină unele dintre contradicţiile inerente ale societăţii noastre şi arată pericolul politicilor de extremă dreaptă care renasc în zilele acestea."
Campania pentru alegerile generale din 4 martie este dominată de un sentiment de ostilitate fata de imigranţi, întreţinut de partidele de dreapta şi extremă-dreapta. Dar şi de un mesaj populist, promovat de formaţiunea politică anti-sistem, intitulată „5 stele".
Coaliţia favorită - care, prevăd sondajele, nu va obţine, totuşi, majoritatea - include partidul Forza Italia, fondat de Silvio Berlusconi, dar şi formaţiuni de extremă-dreapta, precum Liga Nordului şi Fraţii Italiei.
În film, personajul porneşte într-un tur al ţării, însoţit de un realizator de documentare, ca să afle dacă poate reveni pe scena politică. Regizorul spune că pelicula nu caută o scuză pentru fascism şi nici nu urmăreşte o judecată ideologică la adresa lui Mussolini, ci trebuie luată ca un „foc de avertisment".
Federico Santi, analist politic: „Cred că, până la urmă, filmul îl „normalizează" pe Mussolini. Cred că oamenii ar putea să ia de bune ce spune personajul, să îl simpatizeze pe el şi mesajul lui. Adică, exact pe dos de ce încearcă, de fapt, să transmită filmul."
.webp)
