Pe 22 aprilie se da prima "batalie" pentru Palatul Elysee. Alegeri prezidentiale in Franta

In Franta, mandatul presedintelui tarii este de 5 ani, cu o limita de 2 mandate, iar seful statului numeste si premierul. In cursa electorala prezidentiala din 2012 s-au inscris urmatorii candidati: Francois Hollande, Marine Le Pen, Jean-Luc Mélenchon, Francois Bayrou, Eva Joly, Nicolas Dupont-Aignan, Nathalie Arthaud si Philippe Poutou.

Dominique de Villepin, fost premier in mandatul presedintelui Jacques Chirac si rival declarat al lui Sarkozy, nu a reusit sa intre in cursa prezidentiala, deoarece nu a reusit sa adune cele 500 de avize, conform legii, scriu cei de la BBC News.

Ce spun sondajele si ... candidatii

Cu opt zile inaintea primului tur al alegerilor, Nicolas Sarkozy nu are nicio sansa de a fi reales in functia de presedinte.

"Cred ca Nicolas Sarkozy nu are nicio sansa de a fi reales, pentru ca i-a tradat pe zi si din cauza atitudinii cinice. Umbla cu aceleasi minciuni si crede ca zii sunt idioti", a declarat Marine Le Pen. Ea este cotata cu 13 - 17% din intentiile de vot.

Ce promisiuni fac contracandidatii lui Sarkozy, ca sa ia voturile zilor

Marine Le Pen, candidata formatiunii extremiste Frontul National, a criticat proiectele Comisiei Europene privind salariile minime diferentiate, contestand dreptul romanilor si bulgarilor de a concura pe piata muncii din Franta, scrie Le Figaro. Intr-un interviu acordat postului Europe1, Le Pen s-a prezentat ca fiind "suflul schimbarilor radicale". "Eu sunt singura care poate schimba lucrurile. Toti ceilalti sunt reprezentantii esecului, eu sunt suflul schimbarilor radicale", a spus ea, subliniind ca are "solutii concrete".

De asemenea, Marine Le Pen a denuntat "asa-numitul proiect al Europei sociale", criticand propunerile Comisiei Europene privind "salarii minime decente", diferentiate pe domenii profesionale. "Vor liberaliza in totalitate piata muncii in Uniunea Europeana, permitandu-le romanilor si bulgarilor sa intre in concurenta cu muncitorii zi. Este o directiva Bolkestein de mii de ori mai ampla. Toate acestea sunt remediile ultraliberale pe care liderii Europei ni le impun de 20 de ani. Cu cat ne impun mai mult aceste remedii, cu atat suntem mai bolnavi", a spus Marine Le Pen.

Directiva Bolkenstein, la care s-a referit Marine Le Pen, a fost propusa de politicianul olandez Frits Bolkestein, in 2006, starnind o serie de polemici pentru ca permitea unei companii dintr-un stat membru UE sa recruteze personal din alt stat membru in virtutea reglementarilor din tara in care avea sediul.

Francois Hollande declara ca va retrage trupele din Afganistan in 2012, daca va fi ales presedinte

Candidatul socialist la alegerile prezidentiale din Franta, Nicolas Sarkozy a accelerat retragerea. Era prevazuta in 2014, acum va fi sfarsitul lui 2013 (...). Eu am spus intotdeauna ca retragerea ar trebui sa se produca imediat dupa alegerile prezidentiale pentru a se incheia la sfarsitul anului 2012", a declarat Hollande, in cadrul emisiunii "Vorbe si fapte" de la postul 2.

"Nu va exista, in acest caz, o schimbare a pozitiei mele (...), nu va exista o surpriza, ceea ce am spus voi face, o voi spune la summitul NATO care va avea loc la sfarsitul lunii mai, adica imediat dupa alegerile prezidentiale", a afirmat el. "Este nevoie in continuare de un obiectiv politic, nu vom face derogari de la acest obiectiv privind sfarsitul lui 2012, decat daca ar exista o imposibilitate materiala, care nu este demonstrata", a precizat candidatul socialist.

Tot Hollande afirma ca Turcia nu va adera la UE in timpul eventualului sau mandat de presedinte, chiar daca nu se va opune prin veto continuarii negocierilor de aderare, relateaza AFP. "Conditiile nu sunt indeplinite, iar asta nu se va schimba in urmatorii cinci ani", a afirmat el pentru postul de televiziune 2. In schimb, Nicolas Sarkozy, ostil din principiu fata de eventuala aderare a Turciei.

"Principiul negocierilor exista. Jacques Chirac a fost cel care l-a acceptat (...) Negocierea este insa in curs", a subliniat acesta, amintind ca Constitutia za prevede de acum un referendum pentru orice noua aderare la UE.

Procesul de negocieri intre Ankara si UE stagneaza, cu doar 13 dintre cele 35 de capitole fiind abordate in procesul de negociere inceput in 2005. Numeroase capitole sunt blocate din cauza refuzului Ankarei de a aplica uniunea vamala cu partea greaca a insulei divizate a Ciprului, membra a UE din 2004, pe care Turcia nu o recunoaste. Austria, Franta si Germania sunt de asemenea reticente la o aderare deplina si sustin ideea unui parteneriat.