Putin le cere americanilor printr-o lege sa-si ia soldatii si scutul anti-racheta din Romania. Amenintarea nucleara a Rusiei

Presedintele Vladimir Putin a trimis luni spre aprobare Dumei de Stat o lege prin care suspenda acordul Rusia - SUA privind eliminarea surplusurilor de plutoniu, conditionand reluarea sa de retragerea infrastructurii si trupelor americane din Europa de Est, inclusiv Romania. Semnat in anul 2000, acest tratat viza eliminarea plutoniului utilizat la producerea de arme nucleare, care urma sa fie transformat in combustibil pentru centralele atomice.

Citeste si: Analist rus, despre scutul de la Deveselu: Romania ar putea fi victima unui razboi nuclear, ce va ajunge in ruine

Fiecare dintre cele doua state isi asuma reconvertirea a 34 de tone de plutoniu cu destinatie militara – o cantitate care, potrivit textului tratatului, este suficienta pentru producerea a 17.000 de arme nucleare. In plus, americanii ofereau si o suma substantiala de bani. Desi semnat acum 16 ani, acordul nu a fost pus in aplicare niciodata. Abia in 2010 Hillary Clinton si Serghei Lavrov, sefii diplomatiilor celor doua state, au ajuns la un acord asupra modului in care materialul nuclear urma sa fie elimina - ceea ce nu s-a mai intamplat, insa.

Inca din luna aprilie 2016, Putin a declarat oficial ca Statele Unite nu si-au respectat partea, spre deosebire de tara sa. Liderul de la Kremlin i-a acuzat atunci pe americani ca planuiesc sa stocheze materialul nuclear in asa fel incat sa poata fi reprocesat pentru a fi folosit la producerea de arme atomice.

Citeste si: Rusia, tara slaba cu arme nucleare puternice. Cat de mare este riscul unui razboi atomic care sa afecteze Romania

Expertii estimeaza ca Rusia dispune de un stoc de plutoniu cu destinatie militara mai mare decat Statele Unite – 128 de tone fata de numai 90 ale americanilor. Teoretic, insa, rusii au inchis inca din 2010 ultima fabrica ce producea plutoniu cu destinatie militara.

Vladimir Putin conditioneaza acum relarea acordului de ridicarea sanctiunilor impuse tarii sale urmata de plata unor compensatii corespunzatoare, de anularea Legii Magnitki si, mai important pentru noi, de reucerea „infrastructurii militare si a numarului de soldati americani din tarile NATO care s-au alaturat Aliantei dupa 1 septembrie 2000” - data la care a fost semnat acordul privind plutoniul. Mai precis, este vorba despre Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia, Slovenia, Romania si Bulgaria si despre instalatii militare ca sistemul de aparare anti-racheta de la Deveselu.

In preambulul legii semnate de Putin se precizeaza ca „sub pretextul crizei din Ucraina a existat o consolidare a prezentei militare NATO in Europa de Est, inclusiv in Statele care au intrat in Alianta dupa 2000” . In documentul oficial vorbeste despre centrele de comanda si control ale NATO, inclusiv cel din Romania. Acesta a fost activat pe 1 septembrie 2015.

Secretarul adjunct al Consiliului de Securitate de la Moscova, Evgheni Lukianov, avertiza atunci ca „Romania devine automat o potentiala tinta". Principalul motiv invocat de oficialul de la Kremlin era amplasarea pe teritoriul tarii noastre a scutului de la Deveselu. „Aceste sisteme de rachete se concentreaza impotriva fortelor noastre nucleare strategice”, spunea atunci Lukianov.

Radu Pirca