"Adopta un taran", initiativa prin care orasenii au pornit in cautarea gustului pierdut al legumelor si fructelor
Micii producatori cu gospodarii simple si produse sanatoase incep sa recastige respectul pe care il merita. Satui de fructe si legume fara gust, cei de la oras au inceput sa ii caute constant.
Tocmai din acest motiv au aparut si mai multe organizatii care intermediaza legatura dintre tarani si clienti, prin crearea unor lanturi scurte de aprovizionare. Inclusiv Guvernul incurajeaza fermele de subzistenta care ar putea duce la formarea clasei de mijloc de la sate.
In Poiana Marului, departe de orice sursa de poluare, sotii Adam cresc 11 vacute.
Alexandru Adam, crescator de animale: "Astia sunt vitei care au stat aici toata iarna, la apa au coborat ele la fantana, fara sa le dau eu apa si eu nu am lucrat la ele sa le scot eu gunoiul ca ele au stat uitati asa libere."
Familia Adam s-a inscris in grupul "Adopta un taran" care faciliteaza legatura directa intre producatori si clienti. Orice orasean care isi doreste legume proaspete poate a un fermier apropiat de el.
Estera Adam, crescator de animale: "Ieri am primit primele comenzi pentru a face produsele si astazi incercam sa le trimitem la destinatie -
Reporter: Cate aveti?
Estera Adam, crescator de animale: Da sunt 4 comenzi."
"Aici este o sera de sticla pentru germinarea rasadurilor, care este incalzita electric cu ajutorul unui termostat"
Gratian din Herneacova, un sat de langa Timisoara, trudeste de 5 ani. A incercat sa-si vanda produsele in piata prin intermediari, insa banii nu i-au ajuns nici sa-si acopere investitia. Asa ca a hotarat sa incheie un parteneriat prin intermediul Asociatiei pentru Sustinerea Agriculturii Taranesti.
Gratian Mittel, producator: "Anul acesta am in parteneriat 25 de familii pentru care fac livrari in Timisoara cu rosii, vinete, ardei gras, capia, gogosar, bulgaresc, dovlecel, gulii, loboda, stevie, practice tot ce se poate consuma in stare proaspata."
Doritorul plateste un avans pe care fermierul il foloseste ca sa cultive legume. Apoi, saptamanal ii duce clientului cate un cos acasa. Din mai pana in octombrie, o familie achita in jur de 1000 de lei.
Si la Cluj, avem o initiativa asemanatoare. Impreuna cu mama ei, Corina face legumicultura pentru 30 de consumatori fideli. Acestia platesc un abonament lunar de 130 de lei.
“Saptamana aceasta consumatorii nostri au primit in cos ceapa verde, leurda, spanac, macris, ridichi, ierburi aromate, Frunze de telina, patrunjel si leustean.”
Corina Tartarau: "Legumele se culeg in ziua respectiva, totul se imparte la 30 de consumatori, cati avem.
Consumatoare: “Abia am asteptat sa fie aprilie sa apara primele frunze verzi.”
Lucian Cuibus, cercetataor USMV Cluj: “Se stabilesc culturile, de obicei traditionale, ecologice, nu se folosesc pesticide, iar saptamanal consumatorii primesc cosul."
Cei care vor sa se asigure ca totul este in regula pot merge oricand la ferma furnizorului.
