Președinții celor două Camere ale Parlamentului, la judecată. Dragnea, întâmpinat cu cătușe

×
Codul embed a fost copiat

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, liderul Senatului Călin Popescu Tăriceanu și președintele Camerei Deputaților Liviu Dragnea, au ajuns astăzi la Instanța Supremă.

Președintele PSD Liviu Dragnea a avut parte de momente tensionate chiar înainte să pășească în curtea Instanței Supreme.

El a fost întâmpinat de un grup de protestatari, care i-au adresat apelativul ”Infractorule” și au fluturat cătușe în fața lui, reproșându-i faptul că nu își asumă public legătura cu compania care istrează insula Belina, în scandalul Tel Drum.

Pe tot drumul, de la intrarea în curte până în sala instanței supreme Dragnea nu a schițat niciun gest, însă în sală a fost așteptat de fosta lui soție, Bombonica Prodana, alături de care este judecat pentru avuzații de instigare la abuz în serviciu.

Citește și
Calin Popescu Tariceanu, Klaus Iohannis
Conflict deschis între Tăriceanu și Iohannis. Schimb de replici și acuze grave între primii oameni în stat

Cei doi s-au pupat, însă nu și-au vorbit decât preț de câteva minute, iar apoi fiecare a rămas alături de avocatul său, pentru a decide ce se va întâmpla de acum înainte.

Reamintim, în cazul lui Dragnea procesul se reia de la zero, după ce unul dintre membrii completului de judecată s-a pensionat, lăsând locul unui alt magistrat care a intrat în acest complet. Astfel, toate procedurile care s-au derulat în acest dosar se vor relua.

În acest dosar se judecă modalitatea prin care două funcționare de la Direcția pentru Protecția Copilului Teleorman erau plătite din bugetul statului, deși ele erau angajate de organizația PSD Teleorman.

Același lucru s-a întâmplat și în cazul președintelui Senatului Călin Popescu Tăriceanu, care este acuzat pentru acuzații de mărturie mincinoasă și favorizarea făptuitorului. El a apucat să dea o declarație în acest dosar în privința legăturilor pe care le-a avut cu diferiți oameni de afaceri români sau israelieni, cercetați sau judecați într-un dosar amplu de corupție.

Este vorba despre retrocedarea presupus frauduloasă a fostei ferme regale Băneasa și a unei părți importante din pădurea de la Snagov.

El fusese audiat la DNA Brașov și, spun procurorii, ar fi ascuns detalii însemnate despre aceste relații importante pe care Tăriceanu le avea cu oamenii de afaceri israelieni și români, printre care se afla și Remus Truică.

El și-a nuanțat declarația inițială, precizând că legăturile sale cu acești oameni erau sporadice, respingând categoric suspiciunea că ar fi favorizat această grupare, câtă vreme, spune el, unul dintre oamenii interesați de acele retrocedări ar fi prințul Paul al României - un personaj despre care Tăriceanu a spus că este un ”bastard”.

Tăriceanu a ajuns la instanţa supremă în jurul orei 8.00, el plecând după aproximativ o oră.

Nici la intrare, şi nici la ieşire el nu a făcut declaraţii, spunându-le jurnaliştilor: "Îmi cer scuze, nu am să fac declaraţii suplimentare".

Preşedintele Senatului a dat o declaratţie de inculpat în faţa noului complet, el susţinându-şi din nou nevinovăţia şi spunând că acuzaţiile procurorilor sunt doar "speculaţii".

Procesul lui Tăriceanu a fost reluat de la zero, în condiţiile în care o judecătoare din complet, Anamaria Dascălu, s-a pensionat, iar noul preşedinte de complet, Constantin Epure, a anunţat că se impune reistrarea probelor. Procurorul a cerut şi el istrarea tuturor probelor din rechizitoriu.

Procesul în care Călin Popescu Tăriceanu este acuzat de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului a început în 14 martie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după ce, pe 10 februarie, instanţa a decis că procesul poate începe pe fond, respingând definitiv cererile şi excepţiile formulate de preşedintele Senatului.

În acest dosar, fusese audiat Tăriceanu, ca inculpat, în timp ce Şerban Mihăilescu a dat o declaraţie de martor în urma căreia procurorii s-au autosesizat pentru mărturie mincinoasă după ce acesta şi-a schimbat depoziţia dată în timpul urmăririi penale.

Dosarul a fost trimis instanţei în 6 iulie 2016, de către procurorii DNA Braşov, care îl acuză pe Călin Popescu Tăriceanu că a minţit în declaraţiile date ca martor în dosarul retrocedării unei suprafeţe din Pădurea Snagov şi a fermei Băneasa, în care sunt judecaţi prinţul Paul, Remus Truică, Tal Silberstein şi Dan Andronic.

Articol recomandat de sport.ro
"O zi mare pentru tenisul românesc!" Veste excelentă pentru Simona Halep
"O zi mare pentru tenisul românesc!" Veste excelentă pentru Simona Halep
Citește și...
Tăriceanu susține că n-a văzut nicio scumpire la carburanţi. istrația Prezidențială: Este rupt de realitate
Tăriceanu susține că n-a văzut nicio scumpire la carburanţi. istrația Prezidențială: Este rupt de realitate

Șeful Senatului și președintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a afirmat, joi, că el nu a văzut nicio scumpire a prețului carburanților.

Conflict deschis între Tăriceanu și Iohannis. Schimb de replici și acuze grave între primii oameni în stat
Conflict deschis între Tăriceanu și Iohannis. Schimb de replici și acuze grave între primii oameni în stat

Primii oameni în stat, președintele României, Klaus Iohannis, și președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, sunt în conflict deschis și nu se mai feresc să își arunce acuzații grave și să se atace verbal.

Recomandări
Ce sunt și ce nu sunt pensiile speciale și cine le încasează. Diferențele dintre pensionarii „obișnuiți” și cei „speciali”
Ce sunt și ce nu sunt pensiile speciale și cine le încasează. Diferențele dintre pensionarii „obișnuiți” și cei „speciali”

Pensiile speciale se numără printre reformele eșuate din PNRR, dar și o „piatră de moară” de gâtul guvernanților, încercările de a le reforma ajungând să se lovească de piedici legislative.

Adrian Vasilescu: Dacă BNR ar fi lăsat cursul în voia pieței, ”deprecierea leului ar fi fost cu adevărat istorică”
Adrian Vasilescu: Dacă BNR ar fi lăsat cursul în voia pieței, ”deprecierea leului ar fi fost cu adevărat istorică”

Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Mugur Isărescu, a explicat că dacă nu ar fi fost întreprinse măsuri urgente de către BNR și ar fi lăsat cursul în voia pieţei, deprecierea leului ar fi fost cu adevărat istorică.

Grindeanu: Măsurile fiscale au fost „puse pe hold” timp de un an, din cauza perioadei electorale
Grindeanu: Măsurile fiscale au fost „puse pe hold” timp de un an, din cauza perioadei electorale

Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat joi că reforma fiscală nu a avut motive electorale, ci a fost amânată până după alegeri printr-un acord între partidele fostei coaliții de guvernare.