Cetățenii ucraineni care ajung în România pot fi primiți și tratați în orice spital

Însă nu a fost pus la punct un sistem și mulți nu cunosc limba, așa că ajung la medic doar cu un însoțitor. Autoritățile caută soluții pentru a ușura comunicarea dintre ucrainenii bolnavi și doctorii care vor să îi trateze.

O femeie este din orașul Nikolaev și a fugit din calea războiului împreună cu cei 3 copii mici. În Ucraina a suferit o operație de cezariană în urma căreia a avut complicații și a plecat acasă cu o sondă urinară. Starea ei s-a agravat în ultimele zile și a ajuns la Spitalul Carol Davila din București. Medici i-au acordat ajutor, însă femeia nu a vrut să rămână internată.

Femeie: ''Am probleme la uretră - o nefrostomie în rinichi. M-au ajutat şi acum sunt bine. În Ucraina medicii mi-au recomandat să fac o intervenţie laparoscopică fiindcă este mai puţin invazivă''.

Cei mai mulți dintre refugiații care ajung să fie tratați sunt ajutați de asociațiile care le oferă și cazare. Şi cei de la platforma ”Refugees” îi îndrumă către medici.

În ultima săptămână 75 de persoane venite din Ucraina au fost internate în spitalele din România, iar printre ele sunt și copii.

Beatrice Mahler, manager Marius Nasta: „Am avut până în această perioadă solicitări, dar pe secția de copii avem în acest moment un copil ucrainean internat care necesită investigații pentru patologie respiratorie. Ne așteptăm însă ca în următoarea perioadă să oferim asistență persoanelor care au simptomatologie respiratorie”.

Conform autorităților, timp de 90 de zile, refugiații care intră în România beneficiează de aceleași servicii medicale precum cetățenii români. Indiferent că vorbim de rezolvarea unor urgențe sau de oameni cu boli cronice. Iar precedura este simplă: atunci când pacientul ajunge într-un cabinet medical ori la camera de gardă, doctorul cere de la Casa de Asigurări de Sănătate un cod unic de înregistrare în sistem. Pe baza acestui cod vor fi acordate îngrijirile de care are nevoie.

O problemă pe care autoritățile ar trebui să o rezolve este însă cea a comunicării între pacienții ucraineni și medicii din România, pentru că de cele mai multe ori bolnavii nu știu nici limbă română, nici engleză.

Alexandru Rafila: „Sigur că lucrul ăsta nu se poate rezolva peste noapte. Din ce am înțeles chiar în cadrul unei întâlniri care a avut loc la Guvern, prima profesiune pe care ucrainenii care s-au refugiat în România ar putea să o practice ar fi cea de translator, cei care evident cunosc în afară de ucraineană și o limbă cum ar fi limba engleză sau limba română”.

De la începutul războiului peste 425.000 de ucraineni au trecut granița în România, însă doar 75 de mii au rămas la noi. În total din Ucraina au plecat până acum peste 3 milioane de persoane.