Fără cozi și controale la frontiere. Asta ar fi însemnat pentru România aderarea la spațiul Schengen

Aderarea la spațiul Shengen ar putea atrage și mai mulți investitori străini în România, iar cetățenii români care lucrează în străinătate ar putea fi mai bine plătiți. În prezent, spațiul Schengen reprezintă o zonă liberă de circulație a cetățenilor din 26 de țări.

În cazul în care România ar fi devenit țară membră Schengen, călătoriile spre diferite destinații din alte state ar putea fi comparate cu cele din interiorul țării. În acest caz, traversarea frontierei ar fi fost la fel de simplă ca trecerea dintr-un județ în altul.

Practic, șoferii ar fi putut trece fără să oprească granița cu Ungaria, stat membru al spațiului Schengen din 2007.

La fel ar putea sta lucrurile în viitor la frontiera cu Bulgaria, asta în cazul în care statul vecin va fi is în zona Schengen.

Și la aeroport, procedurile ar fi simplificate.

La aeroport, trecerea frontierei în interiorul statelor membre ale spațiului Schengen poate fi asemănată cu o cursă internă, practice, o călătorie în interiorul țării, de la București la Timișoara, de exemplu. În acest caz, toți călătorii care vor ajunge la aeroport, vor merge în zona de check-in, unde în cazul în care nu au bagaj, vor trece de acest punct, doar pe baza biletului de avion. Ulterior, după controlul specific de Securitate, scanarea bagajelor și a persoanelor, autoritățile responsabile nu vor mai controla niciun fel de act, pentru că, practice, nu va mai exista frontieră spre destinațiile din statele Schengen. Asta însemnă că nu o să mai fiți obligați să prezentați pașaportul. Singura verificare va fi doar în zona de îmbarcare, unde un angajat al companiei aeriene verifică biletul de avion.

Dar până la aderarea României la spațiul Schengen, călătoriile internaționale se vor face tot în urma controalelor poliției de frontieră, unde trebuie să prezentați pașaportul.

De controlul riguros nu vor scăpa nici șoferii care transportă mărfuri din România spre diferite state ale Uniunii și folosesc punctele de trecere ale frontierei cu Ungaria. Peste 90 la sută dintre relațiile comerciale ale României au loc cu Europa de Vest, iar fluxul de transport rutier în zona Shengen se face în mare parte prin punctele de trecere a frontierei de la Nădlac sau Petea. Aici timpii de așteptare trec uneori de 10—12 ore. Cozi erau și joi dimineață.

Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România susține că eliminarea controalelor la frontiere ar însemna reducerea pierderilor de timp cu 25-40 la sută.

Și muncitorii români care lucrează în străinătate ar putea fi mai bine plătiți, spun sindicatele și nu ar mai fi considerați lucrători de mâna a doua. Aderarea ar înseamnă însă o problemă pentru angajatorii care au muncitori asiatici și care ar putea părăsi mai ușor teritoriul țării noastre.

Potrivit unui sondaj Daedalus pentru ProTV, 8 din 10 români consideră mai degrabă importantă sau foarte importantă intrarea României în Schengen. Motivele sunt legate de liberă circulație și mai puțin de statutul de cetățeni de rangul 2.

Pe de altă parte neacceptarea României în Schengen la această rundă provoacă frustrare şi/sau furie pentru jumătate dintre români, care consideră că este o decizie injustă. De aceea, aproape 4 din 10 români iau în considerare boicotarea produselor şi serviciilor austriece în contextul neaderării României din cauza opoziţiei Austriei.

Studiul a fost realizat de compania Daedalus Online pe 6 decembrie pe un eşantion de 1178 persoane, cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani din mediul urban. Datele au fost culese online, iar marja de eroare este de +/- 3%.