Fondurile pentru fermierii sărăciți de secetă s-au epuizat. Măsura la care Ministerul Agriculturii vrea să apeleze

Partea rea este că în lipsa unui sistem serios de irigații, pagubele vor fi tot mai mari, pentru că anii sunt din ce în ce mai secetoşi.

La Ministerul Agriculturii curg sesizările fermierilor sărăciţi de secetă. Potrivit ultimelor raportări, arşiţa a pârjolit aproape un milion de hectare, iar cel mai rău este pentru cei care au plantat porumb.

Statul a subvenționat o parte dintre polițele de asigurare pentru gospodarii afectați, însă, în premieră nedorită aceste fonduri s-au epuizat. În aceste condiții, oficialii vor să înființeze un fond mutual, adică un soi de sistem de asigurări.

Petre Daea, Ministrul Agriculturii: „Fondul mutual, de anul viitor, cred eu că va fi funcțional. Construim acest mecanism, în această perioadă, vom asigura, pe de o parte și din fondurile statului acest fond, vor fi și o parte contributivă a fermierilor.”

Ce sume de bani ar putea primi fermierii sărăciți de secetă

În acest moment se află în dezbatere o ordonanță prin care fermierii pot primi de la stat până la 1.500 de lei, despăgubire pentru fiecare hectar de teren afectat de secetă. Condiția e ca agricultorii să dețină un proces verbal de constatare a pagubelor. Totodată, trebuie să se afle și în evidențele Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.

Pe de altă parte, la deschiderea târgului de agricultură „Indagra”, Marcel Ciolacu a ținut să îngroașe șirul promisiunilor de refacere a sistemului național de irigații. Potrivit acestuia, România o să primească peste două miliarde de euro. Asta dacă responsabilii vor reuși renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență.

Până atunci, fiecare se descurcă aşa cum poate.

Ce măsuri pot lua fermierii pentru a face față secetei

Cu un sistem, de pildă, fermierii pot monitoriza umiditatea din sol și își pot porni pompele de irigații numai la nevoie. În acest fel, economisesc apă şi energie electrică.

Ileana Stanciu, managerul unei companii de sisteme de irigații: „Sistemul este o stație cu doi senzori. Senzorii se îngroapă la nivelul de sus, de jos, în sol, pe orice fel de plantație, astfel încât să monitorizeze zona care trebuie udată la rădăcini. Are un mic panou solar, deci funcționează independent, nu trebuie neapărat curent electric și transmite datele wireless către smartphone.”

De mare folos este şi un sistem independent cu panouri solare care poate fi montat oriunde.

Silviu Radu, reprezentantul unei companii de fotovoltaice: „Îl putem pune pe o pășune alpină sau în câmp, oriunde avem nevoie. El deservește ca și capacitate echivalentul consumului zilnic a patru case. Deci practic ne poate deservi pentru o pompă electrică, pentru orice necesitate am avea, undeva unde nu avem acces la rețea.”

Costă de la 7.000 la 14.000 de euro, în funcție de cât de mare este bateria de stocare a energiei.