Ilie Bolojan, după şedinţa Consiliului European: Europa îşi va asuma un rol mult mai mare în propria apărare

Statele pot creşte cheltuielile de apărare fără ca acestea să fie cuprinse în deficitul bugetar. 26 de state au hotărât să continue sprininul pentru Ucraina, decizie care nu a fost susţinută de Ungaria.

”În ceea ce priveşte subiectul apărării europene, a fost adoptată o decizie susţinută de toţi cei 27 de membri, deci în unanimitate, în care ideea principală este că Europa îşi va asuma un rol mult mai mare în propria apărare. Acest lucru ar urma să se facă, în primul rând, prin alocarea de fonduri pentru securitate şi apărare.

Aici sunt câteva elemente importante. S-a creat posibilitatea pentru toate statele ca să existe posibilitatea clauzei de salvgardare, în sensul în care cheltuiele de apărare suplimentare să nu fie cuprinse în deficitele bugetare, în aşa fel încât balanţele statelor să nu fie afectate de aceste cheltuieli suplimentare”, a declarat Ilie Bolojan, joi seară, la finalul Consiliului European.

Acesta a mai declarat că CE a adecis să acorde o sumă de bani, ca împrumut, statelor membre UE, pentru cheltuieli de apărare.

”Un al doilea element important este cel legat de acordarea unei sume de 150 de miliarde de euro, sub forma unui împrumut susţinut din bugetul Uniunii Europene, care să fie pus la dispoziţia statelor, în aşa fel încât să fie folosit pentru partea de cheltuieli de apărare.

Un alt element important este posibilitatee ca, din fondurile europene, care nu vor fi cheltuite şi care au fost alocate statelor, să se poată direcţiona către cheltuielile de apărare, fonduri, în aşa fel încât acestea să nu fie pierdute.

De asemenea, Banca Europeană de Investiţii va primi mandat pentru a acorda credite pentru industria de apărare şi pentru ca şi băncile comerciale care ţin de Banca Europeană de Investiţii să acorde companiilor din domeniul aceste credite.

Asta ar însemna că, pe baza unor finanţări private, ar trebui să avem o integrare a industriei europene de apărare şi, de asemenea, o dezvoltare a industriei naţionale de apărare din fiecare ţară”, a mai afirmat Bolojan.

Preşedintele interimar al României a explicat că au fost stabilite şi domenii prioritare pentru achiziţii comune de armament.

„S-au stabilit, de asemenea, domeniile prioritare, de unde se vor direcţiona achiziţiile comune. Şi e vorba de drone, scuturi antirachetă, sateliţi şi mobilitate militară.

De asemenea, a fost stabilită ca prioritară întărirea Flancului de Est, de la Baltică la Marea Neagră, dar şi în general asigurarea securităţii la toate frontierile Uniunii Europene. De asemenea, un element important în acest pachet legat de întărirea apăririi europene este susţinerea consorţiilor în industria europeană de apărare, în aşa fel încât ceea ce se produce să fie interoperabil pentru ca ţările europene să-şi asigure o parte mai mare, o parte strategică din responsabilitatea apărării europei”, a mai declarat preşedintele interimar.

Potrivit acestuia, ”simplificarea achiziţiilor în acest domeniu este un alt element care urmează să fie asigurat de Comisia Europeană, în aşa fel încât să se poată face achiziţii mai rapide şi de asemenea să se poată face achiziţii în care un stat care achiziţionează, de exemplu, o anumită tehnică militară, să poată distribui şi altui stat, în aşa fel încât, cumpărând mai mult, să se poată cumpăra mai ieftin şi să fie, aşa cum am spus, interoperabil”.

Ilie Bolojan a mai precizat că un element fundamental este acea că NATO rămâne fundamentul apărării colective şi relaţia transatlantică rămâne o prioritate şi o garanţie pentru pacea în Europa.

De asemenea, la Bruxelles s-a reconfirmat sprijinul pentru Ucraina.

„În ceea ce priveşte Ucraina, după o discuţie cu preşedintele Zelenski în care s-a făcut o prezentare a situaţiei din Ucraina, s-a reconfirmat sprijinul pentru această ţară din partea Europei în aşa fel încât să fie într-o poziţie de negociere bună, pentru ca la încheierea unui armistiţiu şi la încetarea focului să se ajungă în etapa următoare la un acord de pace în aşa fel încât acest armistiţiu să nu fie doar o pauză pentru refaceri de forţe şi să înceapă un nou conflict, iar pacea care ar urma să se încheie să fie una justă şi durabilă şi asta înseamnă că prezenţa Ucrainei şi a Europei la aceste negocieri este una necesară pentru că securitatea Ucrainei, cea a Europei şi cea transatlantică se înţeleg că sunt întreţesute.

Acestea au fost aspectele principale care au fost convenite. Această a doua parte a fost adoptată de 26 de ţări, cu excepţia Ungariei”, a spus Bolojan.