Încălzirea globală va produce efecte dramatice pe litoral. NASA și cercetătorii avertizează asupra noilor fenomene
Încălzirea globală lasă urme vizibile şi pe litoral. Nivelul Mării Negre va creşte cu aproximativ un metru şi jumătate, iar apa va deveni din ce în ce mai caldă şi mai puţin sărată.
Din nefericire, flora şi fauna marină au de suferit. În plus, vor apărea tot mai des fenomene necontrolate.
În iarna anului 2010, Marea Neagră a îngheţat sute de metri spre larg. Dacă pentru oamenii obişnuiţi tabloul a fost magnific, cercetătorii s-au îngrozit. Desalinizarea a făcut ca, în ultimii 50 de ani, apa să îngheţe de cel puţin 16 ori.
Câteva luni mai târziu, algele au invadat plajele, iar sute de mii de peşti au murit asfixiaţi.
Cercetătorii marini cred că primele semne provocate de schimbările climatice se resimt în temperatura apei Mării Negre. Anual, Marea Neagră este mult mai caldă: creste în medie cu 0,02 grade pe an, situaţie care afectează fauna şi flora.
Maria Mihailov, cercetător ştiinţific: "Scăderea salinităţii determină înfloririle algale, fenomen care la rândul său provoacă sufocarea altor specii marine."
Iar totul porneşte de la poli. O fotografie făcută la începutul secolului trecut în Oceanul Arctic arata dimensiunea dezastrului. Calota glaciară dispare bucată cu bucată.
Şi desalinizarea Mării are legătură cu încălzirea globală. Fenomenul a fost observat de cei de la NASA, care au surprins din spaţiu Marea Neagră în nuanţe de smarald.
Mihaela Cândea, director executiv Mare Nostrum: "Se pot produce schimbări mult mai bruşte, extreme, şi ne putem trezi cu mortalităţi în masă. Acele specii de peşti nu se mai adaptează la noile condiţii ale Mării Negre."
Apar însă specii noi, iar apa nu mai este atât de poluată. Pe de altă parte, în următorii 50 de ani nivelul Mării Negre va creşte cu cel puţin 120 de centimetri. Una dintre soluţiile este lărgirea zonelor costiere.
33 de hectare de plaje noi au fost deja realizate în zona de nord a litoralului, iar acum începe faza a doua a proiectului, care vizează zona de sud. De exemplu, în timpul furtunilor, la Tuzla, 2 Mai sau Vama Veche marea acoperă bucăţi întregi de plajă.
Furtunile violente din Marea Neagră ar trebui să devină o obişnuinţă, mai spun cercetătorii, care atrag atenţia că ţara noastră nu face aproape nimic ca să limiteze efectul de seră.
