Marian Vanghelie scapă de condamnarea de 11 ani în dosarul mitei de 30 milioane de euro. Faptele s-au prescris, după 10 ani

Curtea de Apel Bucureşti a dispus miercuri achitarea sau încetarea procesului penal ca urmare a prescrierii faptelor.

Potrivit deciziei instanţei, Vanghelie a fost achitat pentru abuz în serviciu şi spălare de bani, iar pentru infracţiunea de luare de mită, judecătorii au constatat că faptele s-au prescris, fiind aplicate în acest sens deciziile Curţii Constituţionale şi Instanţei supreme, care au avut ca afect închiderea a peste 10.000 de dosare penale.

"În baza art. 396 alin. 5 p, raportat la art. 16 alin. 1 lit. a p, achită pe inculpatul Vanghelie Marian Daniel, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu, în formă continuată (52 de acte materiale săvârşite în perioada 2007-2012). În baza art. 396 alin. (1) şi (6) p, raportat la art.16 alin.(1) lit.f) p, art. 154 alin.(1) lit. b) p şi art. 5 p, cu referire la art.155 alin. (1) Cod penal, interpretat prin deciziile nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 ale Curţii Constituţionale a României şi Decizia nr.67 din 25.10.2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, încetează procesul penal faţă de inculpatul Vanghelie Marian Daniel, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită, ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale. În baza art.396 alineat 5 rap. la art. 16 lit. b) teza I cu aplicarea art. 4 Cod de procedură penală, dispune achitarea inculpatului Vanghelie Marian Daniel, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de spălare de bani", se arată în hotărârea instanţei, care este definitivă.

Trimis în judecată în 2015 de către DNA sub acuzaţia că a primit mită în valoare de 30 milioane euro, procesul lui Vanghelie a durat aproape zece ani, perioadă în care în dosar s-au perindat 10 judecători.

Vanghelie a beneficiat de decizia Curţii Constituţionale din mai 2022 privind prescrierea faptelor, dar şi de hotărârile Instanţei supreme, care a stabilit mai întâi că decizia CCR se aplică retroactiv până în anul 2014, după care a dispus că, în cazul faptelor de corupţie, termenul de prescripţie curge nu de la data primirii mitei, ci de la data pretinderii acesteia.

De condamnări au scăpat şi ceilalţi inculpaţi din acest dosar, şi anume Mircea-Sorin Niculae (vărul lui Vanghelie, care primise la instanţa de fond 8 ani închisoare), omul de afaceri Marin Dumitru (4 ani închisoare cu executare) şi Sorin Ştefan Ciocan (3 ani cu suspendare).

Instanţa a respins acţiunea civilă formulată de Primăria Sectorului 5, însă judecătorii au dispus confiscarea specială a sumei de 13.731.094 lei de la Marian Vanghelie.

În iulie 2015, Marian Vanghelie a fost trimis în judecată de procurorii DNA, pentru săvârşirea a nouă infracţiuni de luare de mită şi abuz în serviciu şi şapte infracţiuni de spălare de bani.

Potrivit DNA, în perioada 2006 - 2014, Marian Vanghelie, în calitate de primar al Sectorului 5 din Bucureşti, ajutat de Mircea-Sorin Niculae şi parţial de Laura Ciocan, a solicitat şi primit de la omul de afaceri Marin Dumitru foloase materiale necuvenite în cuantum de aproximativ 30.403.000 de euro (reprezentând un "comision" de 20% din încasări).

Aceste foloase au fost pretinse şi primite de Vanghelie pentru atribuirea de către Primăria Sectorului 5 şi serviciile publice de interes local din subordinea Consiliului Local al Sectorului 5, cu nerespectarea prevederilor legale, de contracte de achiziţii publice firmelor controlate de omul de afaceri Marin Dumitru, dar şi pentru a dispune efectuarea plăţii lucrărilor aferente acestor contracte (valoarea totală este de aproximativ 738.019.000 de lei).

Concret, foloasele necuvenite, solicitate şi primite de Vanghelie de la Marin Dumitru, au constat în predarea de sume de bani lichizi; încheierea şi executarea unor contracte, nejustificate din punct de vedere economic, cu societăţi comerciale controlate de către Vanghelie ori în legătură cu care acesta avea un interes personal; cedarea părţilor sociale şi, implicit, a patrimoniului, unei societăţi comerciale către persoane indicate de Vanghelie; transferul dreptului de proprietate asupra a două vile către o persoană indicată de Vanghelie; achitarea cheltuielilor prilejuite de campaniile electorale; oferirea de bunuri de valoare (ceasuri); încheierea de contracte de sponsorizare cu Primăria Sectorului 5 Bucureşti, în vederea susţinerii financiare a organizării unor manifestări publice aducătoare de capital electoral pentru Vanghelie; achitarea de sume de bani unor persoane care au întocmit liste cu semnături pentru susţinerea unei candidaturi la alegerile europarlamentare; area costurilor unor lucrări de renovare la obiective indicate de Vanghelie; area costurilor de renovare a unor magazine aparţinând unei societăţi comerciale controlate de Vanghelie; achitarea costurilor aferente unor petreceri private.

Conform DNA, în vederea atribuirii acestor contracte şi pentru a facilita efectuarea plăţilor aferente acestora, Vanghelie fie nu şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu, fie şi le-a îndeplinit în mod defectuos, vătămând drepturile patrimoniale ale Sectorului 5, prin cheltuirea "în mod nejustificat" a resurselor băneşti aflate la dispoziţia unităţii istrativ-teritoriale.

Pentru ca societăţile comerciale controlate de către Marin Dumitru să dispună de resursele băneşti necesare asigurării foloaselor patrimoniale necuvenite solicitate de către Vanghelie, contractele de achiziţii publice au fost încheiate la preţuri mult superioare faţă de valoarea reală a serviciilor prestate.

În acest fel, costurile reale de execuţie a lucrărilor şi implicit valoarea efectivă a acestor lucrări au fost de cel mult 60% din valoarea contractelor.

Ca atare, prejudiciul total cauzat bugetului Sectorului 5 este de 295.207.000 de lei, susţineau procurorii.

Potrivit acestora, o parte considerabilă din sumele de bani şi din celelalte foloase patrimoniale necuvenite primite drept mită au fost supuse unor ample operaţiuni de spălare de bani, prin circuite financiare fictive, desfăşurate de Marian Vanghelie, Mircea-Sorin Niculae, Laura Ciocan şi Sorin-Ştefan Ciocan, având rolul de a disimula produsele obiect al infracţiunilor.