Oamenii de ştiinţă au redescoperit un „oraş” demult pierdut, îngropat sub 30 de metri de gheaţă
Oamenii de ştiinţă de la NASA au redescoperit un „oraş” demult pierdut, îngropat sub 30 de metri de gheaţă, la 58 de ani după ce a fost abandonat ca bază americană în timpul Războiului Rece, relatează SkyNews.
Camp Century, baza construită în 1959 în nord-vestul Groenlandei, dar niciodată finalizată, a fost un loc secret de lansare a rachetelor balistice pentru ca acestea să ajungă în Uniunea Sovietică.
NASA a declarat că noua sa cartografiere arată baza abandonată „ca niciodată înainte”, la aproape 60 de ani după ce SUA a abandonat proiectul.
Alegeri 2025
12:38
Cât a costat campania pentru al doilea tur al prezidențialelor. Cheltuielile făcute de Nicușor Dan și de George Simion
11:08
Oficialii trimiși de Trump, impresionați de alegerile din România: „Un model de transparență, securitate și dedicare civică”
07:05
Oficial: CCR a respins cererea lui George Simion, privind anularea alegerilor prezidențiale. Liderul AUR: ”Lovitură de stat”
13:13
Reacția STS la acuzațiile de fraudă la Alegerile Prezidențiale. Mecanismul de procesare al votului, explicat punct cu punct
Descoperirea a fost făcută când cercetătorul NASA Chad Greene, ajutat de expertul agenţiei Alex Gardner, a survolat Groenlanda, în luna aprilie a acestui an, pentru a cartografia straturile de gheaţă şi a estima creşterea viitoare a nivelului mării.
„Căutam patul de gheaţă şi a ieşit Camp Century”, a declarat Gardner, descriind modul în care radarele lor de detectare au părut să indice tunelurile construite în bază. „La început nu am ştiut ce este”, a adăugat Gardner.
Deşi prezenţa bazei este cunoscută de ani de zile şi a mai fost detectată anterior, NASA a declarat că noua cartografiere arată structurile „într-un mod în care nu au mai fost văzute până acum”.
Oficial, Camp Century a fost creată pentru a testa tehnicile de construcţie sub gheaţă, dar adevăratul plan era strict secret - crearea unui loc de lansare ascuns în caz de conflict cu sovieticii.
Pe măsură ce gheaţa a început să strivească situl, SUA au abandonat proiectul şi au lăsat tabăra să se piardă încet în faţa elementelor naturii. Baza a fost abandonată în 1966, dar ceea ce SUA au lăsat în urmă - aproximativ 200.000 de litri de motorină şi deşeuri - a provocat o dispută cu privire la curăţare.
Groenlanda a cerut anterior Danemarcei - care deţine terenul - să îşi asume responsabilitatea, argumentând că danezii şi-au dat acordul pentru construirea bazei.
Spre sfârşitul primului său mandat, preşedintele ales Donald Trump a declarat că este interesat să cumpere Groenlanda de la Danemarca, descriind-o drept „în esenţă, o mare afacere imobiliară”.
Odată cu topirea stratului de gheaţă din Groenlanda, pământul de dedesubt poate dezvălui aur, rubine, diamante, cupru, olivină, marmură şi petrol. Topirea înseamnă că energia şi mineralele, care până acum erau inaccesibile, devin acum mai accesibile, dar creşterea nivelului mării determinată de schimbările climatice reprezintă un risc tot mai mare pentru comunităţile de coastă din întreaga lume.
