Ora de iarnă 2023: La ce oră se dau ceasurile înapoi în România și cum vom resimți schimbarea

×
Codul embed a fost copiat

Românii sunt pregătiți să doarmă cu o oră în plus, odată cu trecerea la ora de iarnă 2023. Acest lucru se întâmplă, de regulă, în luna octombrie.

Ceasurile se dau înapoi după ce au fost date înainte în vară. Dar cum îi afectează pe oameni trecerea la ora de iarnă și de unde a pornit acest obicei?

Ora de iarnă 2023 - când se dau ceasurile înapoi

Duminica viitoare, România dă ceasurile înapoi pentru a trece la ora de iarnă din 2023. Ora schimbării se va petrece în noaptea de 28 spre 29 octombrie, când ceasurile vor fi date cu o oră în urmă.

Astfel, ora 04:00 va deveni ora 03:00, dându-ne astfel o zi mai lungă, de 25 de ore. Acesta este un moment așteptat în fiecare an.

În 1932, România a adoptat acest sistem de schimbare a orei, însă pe aduci se schimba ora în prima duminică din aprilie și în prima duminică din octombrie. Cu toate acestea, în 1943, legea privind schimbarea orei a fost suspendată.

Citește și
Returo
Un bărbat din Ilfov a câștigat 700.000 lei după ce a "păcălit" aparatele Returo să îi dea bani încontinuu pe aceeaşi sticlă

Abia în 1979 s-a revenit la acest obicei. România a semnat Convenția privind schimbarea orei în 1979 și a reușit să alinieze orarul său de vară cu cel al țărilor Uniunii Europene prin ordonanță guvernamentală.

Astfel, continuăm să urmăm această tradiție anuală, iar românii se bucură de zilele mai lungi în timpul verii și de somnul suplimentar în timpul iernii.

Obiceiul de schimbare a orei - istoric

În 1916, Germania a fost prima țară care a implementat Ora de Vară. De aici, conceptul s-a răspândit rapid în Europa și în întreaga lume.

Astăzi, majoritatea țărilor din Europa urmează un program sincronizat pentru Ora de Vară, care rulează de la ultima duminică din martie până la ultima duminică din octombrie. Mai exact, ceasurile se dau înainte în martie și înapoi în octombrie.

Totul a început cu Primul Război Mondial La 30 aprilie 1916, în plin Prim Război Mondial, ceasurile din Imperiul German au fost setate cu o oră înainte pentru a începe prima perioadă de oră de vară la nivel național din lume.

Deși un mic oraș din Canada experimentase modificări sezoniere ale ceasului încă din 1908, implementarea Germaniei a declanșat o tendință care s-a răspândit rapid în Europa.

În câteva săptămâni, mai multe țări au început să folosească Ora de Vară, printre care Regatul Unit, Franța, Italia, Rusia și chiar Australia. Prima schimbare a ceasului la ora de vară în Statele Unite a avut loc în 1918.

Cu toate acestea, entuziasmul inițial a fost de scurtă durată în majoritatea țărilor. Germania a renunțat la Ora de Vară în 1919, iar Austria în 1921, în timp ce Regatul Unit, Irlanda și orașe precum Paris în Franța au continuat să-și regleze ceasurile înainte și înapoi.

Statistici privind Ora de Vară: utilizare în trecut și prezent

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, practica schimbării ceasului s-a răspândit din nou din Germania în mai multe țări europene. De fapt, comandanții lui Hitler au impus această măsură în multe dintre țările pe care le ocupaseră, precum Danemarca și Polonia.

În Olanda, germanii au avansat ora locală cu 1 oră și 40 de minute, schimbând efectiv fusul orar de la "Ora Olandeză", care era o aproximare a timpului solar în Amsterdam, la Ora Europeană de Vară Centrală (CEST).

Olanda a rămas pe ora de vară tot timpul anului până în 1942. Din 1942 până în 1945, ceasurile olandeze au urmat programul de schimbare al orei de vară al Germaniei. După eliberarea țării conceptul de ora de vară a fost abolit, și nu au mai avut loc schimbări de ceas până în 1977.

Italia, Franța și multe alte țări au abrogat ora de vară imediat ce consecințele ocupației germane fuseseră eliminate.

Franța a fost prima țară europeană care a reluat trecerea la ora de vară în 1976. Până la sfârșitul anilor '70, marea parte a Europei își schimba din nou ceasurile de două ori pe an.

În 1996, Uniunea Europeană (UE) a standardizat programul Daylight Saving Time. Directiva este încă în vigoare astăzi.

Țările din Spațiul Economic European (SEE), cu excepția Islandei, încep să dea ceasurile la 01:00 UTC în ultima duminică din martie și își întorc ceasurile la ora standard la 01:00 UTC în ultima duminică din octombrie.

Elveția urmează același program, deși țara nu face parte din SEE.

Ora de Vară ar putea deveni curând o amintire în Europa. La 26 martie 2019, Parlamentul European a votat în favoarea eliminării Daylight Saving Time în mod permanent în Uniunea Europeană.

Propunerea reprezintă un alt pas formal către eliminarea permanentă a conceptului în UE și va sta la baza discuțiilor dintre miniștrii UE pentru a produce o lege finală care să abroge Directiva 2000/84/CE, legislația actuală privind DST a UE.

Fiecare stat membru va trebui să decidă dacă rămâne permanent la "ora de vară" sau să-și schimbe ceasurile înapoi pentru ultima oară la ora standard permanentă, cunoscută și ca "ora de iarnă".

Ce impact are asupra organismului trecerea la ora de iarnă

Oamenii și alte mamifere sunt ghidați de ritmurile circadiene, care sunt cicluri de 24 de ore care reglează somnul și alte funcții corporale cheie, cum ar fi apetitul și starea de spirit.

Aceste ritmuri depind în mare măsură de expunerea la lumină. Pentru a se reinițializa în fiecare zi, acestea trebuie să fie sincronizate cu ciclurile naturale de lumină-întuneric pentru a asigura un somn sănătos și de înaltă calitate.

Trecerea la ora de vară aduce dimineți mai întunecate și mai multă lumină seara. Acest lucru poate "întârzia" practic ciclul de somn-trezire, determinând oamenii să se simtă obosiți dimineața și alerți în timpul serii.

Dezechilibrul circadian poate contribui la pierderea somnului, precum și la "datoria de somn", care se referă la efectul cumulativ al lipsei de somn în mod regulat.

Oamenii sunt cei mai vulnerabili la privarea de somn în martie, pe măsură ce trec de la ora standard la Ora de Vară.

Un studiu a constatat că o persoană obișnuită doarme cu 40 de minute mai puțin în ziua de luni după trecerea la ora de vară în comparație cu alte nopți ale anului.

La trecerea la ora de iarnă, dormitul cu o oră în plus îi face adesea pe oameni să se simtă mai revigorați după încheierea Ora de Vară.

Cu toate acestea, oamenii pot experimenta unele efecte moderate, cum ar fi dificultatea de a se adapta la o nouă oră de trezire.

În timp ce mulți oameni se adaptează la schimbările de oră, unele studii au sugerat că organismul uman nu se adaptează niciodată pe deplin la Ora de Vară.

Mai degrabă, dezechilibrul circadian poate deveni o condiție cronică sau permanentă. Acest lucru poate duce la probleme de sănătate mai grave, în special pentru cei care experimentează "jet lag social", deoarece cerințele lor la locul de muncă sau la școală au prioritate în fața unui somn întreg pe timp de noapte.

Jet lag-ul social a fost legat de un risc mai mare de obezitate, depresie și boli cardiovasculare. Totuși, efectele Orei de Vară dispar treptat după câteva săptămâni.

Articol recomandat de sport.ro
GALERIE FOTO A fost dat afară de bodyguarzi de la party-ul lui PSG! Reacția sa a venit imediat
GALERIE FOTO A fost dat afară de bodyguarzi de la party-ul lui PSG! Reacția sa a venit imediat
Citește și...
Un bărbat din Ilfov a câștigat 700.000 lei după ce a
Un bărbat din Ilfov a câștigat 700.000 lei după ce a "păcălit" aparatele Returo să îi dea bani încontinuu pe aceeaşi sticlă

Un bărbat din Chitila este cercetat penal pentru înșelăciune, fiind acuzat că a modificat ambalaje și le-a reintrodus în aparate de colectare, obținând ilegal bani de mai multe ori și provocând un prejudiciu de 700.000 de lei.

 

Nicușor Dan a discutat cu Volodimir Zelenski, la Summitul de la Vilnius. Ce i-a spus președintele ucrainean. VIDEO
Nicușor Dan a discutat cu Volodimir Zelenski, la Summitul de la Vilnius. Ce i-a spus președintele ucrainean. VIDEO

Preşedintele Nicuşor Dan s-a întâlnit luni la Vilnius cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski. Președintele ucrainean l-a invitat pe Nicușor Dan în țara sa.

Nicuşor Dan, după cazul crimei din cartierul Cosmopolis: „Acest fenomen nu este tolerat de statul român”
Nicuşor Dan, după cazul crimei din cartierul Cosmopolis: „Acest fenomen nu este tolerat de statul român”

Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, luni, după cazul crimei din cartierul Cosmopolis, că trebuie să extindem reţeaua de centre la care victimele violenţei domestice pot să apeleze.

Recomandări
Ce s-a decis la summitul B9 din Lituania. Declarația finală semnată de Nicușor Dan și de alți lideri UE
Ce s-a decis la summitul B9 din Lituania. Declarația finală semnată de Nicușor Dan și de alți lideri UE

Liderii statelor din Formatul București 9 (B9) și ai țărilor nordice s-au întâlnit la Vilnius, alături de șeful NATO și președintele Volodimir Zelenski, într-un context de securitate tot mai tensionat din cauza agresiunii Rusiei asupra Ucrainei.

Propaganda rusă cere un atac nuclear asupra Ucrainei. Cum a fost umilit Putin la el acasă, printr-o operațiune ca-n filme
Propaganda rusă cere un atac nuclear asupra Ucrainei. Cum a fost umilit Putin la el acasă, printr-o operațiune ca-n filme

Consecinţele atacului îndrăzneţ al Ucrainei asupra bazelor aeriene din Rusia continuă să se manifeste, Moscova fiind sub presiune să răspundă şi există deja voci în Rusia care spun că acesta este un motiv pentru un atac nuclear asupra Ucrainei.

Ilie Bolojan: Din punctul nostru de vedere, orice formulă de premier este acceptabilă
Ilie Bolojan: Din punctul nostru de vedere, orice formulă de premier este acceptabilă

Preşedintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, a declarat, luni, că pentru liberali "orice" formulă de premier este acceptabilă.