Patru cutremure într-o singură zi, în țară. Cât de vulnerabilă este România în fața unui seism major

 

Specialiștii susțin că este o activitate normală specifică, pentru regiunea din estul țării, iar pentru moment nu există motive de îngrijorare. Trebuie spus, însă, că România este vulnerabilă în fața unui cutremur mare. Numai în București, sute de clădiri s-ar nărui.

 

Primul seism, cu magnitudinea 3,2 pe Richter, s-a înregistrat sâmbătă noapte, puțin după ora 2, în județul Vrancea. Cutremurul a avut loc la o adâncime de 82 de kilometri. 

A fost urmat de un al doilea, de aceeași intensitate, dimineața la ora 6 și 15 minute. Seismul s-a produs în județul Buzău, la o adâncime de 143 de kilometri. La orele prânzului, alte două cutremure, unul de 3,6, celălalt de 2,4 pe scara Richter s-au resimțit în zona seimică Vrancea. 

Specialiștii Institutului Național de Cercetare pentru Fizica Pământului susțin că astfel de fenomene sunt obișnuite, iar în zona Vrancea au loc lunar peste 30 de mișcări tectonice, majoritatea sub magnitudinea de 2,3.

Constantin Ionescu, Institutului Național de Cercetare pentru Fizica Pământului: „Nu sunt îngrijorări dacă sunt cutremure în jur de 5, 6. Dacă erau mai dese, atunci puteam să fim îngrijorați că s-ar produce ceva mai mare. Atunci când se produc cutremurele, există o descărcare a zonei într-o anumită porțiune a regiunii geologice, dar asta nu înseamnă că se descarcă respective zonă de energie, ea se acumuleaza în altă parte, depinde de felul de miscare al rocilor la adâncimea de 140 de kilometri”.

Bucureștiul, extrem de vulnerabil

Anul acesta, cel mai mare seism a avut loc în ianuarie și a avut o magnitudine  de 4,4. Deși în ultimii ani, autoritățile au făcut mai multe exerciții de simulare în caz de cutremur major, suntem în continuare vulnerabili. Capitala are cele mai multe clădiri în pericol. 

Matei Sumbasacu, președinte Asociația pentru Reducerea Riscului Seismic: „În București avem undeva la puțin peste 2.000 de clădiri despre care știm cu acte, adică cu expertizări că sunt un pericol de colaps. Pot cădea în cazul unui cutremur major”.

Potrivit Planului de Analiză a Riscurilor pentru Bucureşti, foarte afectate de un seism major ar fi zona de nord a orașului, inclusiv Băneasa și Otopeni, dar şi Sectoarele 5 şi 6, respectiv cartierele Crângaşi, Militari și Drumul Taberei. Clădiri șubrede găsim și în centrul Bucureștiului. 

Din 2009 până în 2021, Ministerul Dezvoltării a eficientizat energetic 2.719 blocuri, iar 28 de clădiri au fost consolidate seismic. Autoritățile își pun însă speranțele în findurile europene pe care le pot atrage pentru reabilitatea clădirilor din România. 

Prin PNRR putem atrage peste 200 milioane de euro bani pentru lucrări de consolidare și eficientizare energetică. Din această sumă, 350 de imobile pot fi rehabilitate. Vor fi incluse şi clădirile publice, cum ar fi spitalele, şcolile din clădiri multietajate sau clădirile monument istoric.