Peste 130.000 de români care locuiesc în orașe scot apă din fântână, ca în secolul trecut

Din case le lipsește apa potabilă, în ciuda angajamentului luat de edili și a legilor. Oamenii încă au fântâni. Le-a fost greu în special în ultimele luni, când și-au dat seama că igiena elementară poate face diferența între viață și moarte.

Miercurea Sibiului a devenit oraș în 2004, deși nu îndeplinea toate condițiile cerute de lege. 70% dintre locuințe ar fi trebuit să aibă acces la rețeaua publică de alimentare cu apă. Au trecut 16 ani, iar planul a rămas pe hârtie.

Oamenii au investit în pompe, hidrofoare, dar și în filtre, pentru că apa din fântâni nu este bună.

Compania regională de distribuție a apei a extins magistrala care ar putea aproviziona 14 localități, din județul Sibiu. Lipsește însă rețeaua care să o ducă până în locuințe. În cazul de față - Miercurea Sibiului - chiar statutul de oraș sabotează dezvoltarea ei.

Vasile Bondrea, director general al companiei Apă Canal Sibiu: ”Miercurea Sibiului fiind oraș cu o populație sub 10.000 de locuitori, nu a putut beneficia din păcate nici de axele de finanțare care se refereau localităților rurale și nici de axa de finanțare care se adresa orașelor peste 10.000 de locuitori".

Compania de Apă și Canal ar putea termina ea însăși proiectul, cu finanțare europeană. Oamenii ar trebui să mai aștepte până în 2025, însă. Statutul de orașeni le-a purtat ghinion și locuitorilor din Milișăuți, județul Suceava.

Mircea Laurus, primarul orașului Milișăuți: ”Problema este că am cam fost înșelați cu statutul ăsta de oraș. Ni s-au promis atât de multe de la UE că o să avem colaci în coadă și canal și apă și străzi asfaltate”.

La fel stau lucrurile și în orașul Cajvana, din acelați județ. Potrivit datelor centralizate de institutul național de statistică, în România, peste 130 de mii de orășeni scot apă din fântână, ca în secolul trecut. În mediul rural, aproape două treimi dintre locuitori sunt în această situație.