Poluarea din oraș, la fel de nocivă ca fumatul pasiv. Riscul de cancer, cu 20% mai mare

În cazul celor care trăiesc în orașe aglomerate, riscul de a face cancer de plămâni, accident vascular cerebral sau boli de inimă este cu 20% mai crescut.

Cumplit este că, deși România riscă amenzi uriașe din cauza poluării, autoritățile tot nu reușesc să găsească soluții concrete.

Peste două milioane de mașini circulă zi de zi prin București. Multe dintre ele sunt vechi și foarte poluante. Arderile de la combustibilul autovehiculelor trimit în aer miliarde de particule toxice care ajung în cele din urmă în plămânii oamenilor.

PM2.5 este indicatorul pentru cele mai periculoase pulberi în suspensie - adică fire de praf detectabile în aer. Spre deosebire de cele mai mari, încadrate la PM10, pătrund adânc în plămâni și sunt greu de îndepărtat. Sistemul imunitar le confundă cu bacteriile și încearcă să le omoare, dar nu reușește. În cele din urmă se produce o inflamație permanentă a țesutului pulmonar. Această îmbolnăvire a plămânilor este similară cu cea cauzată de fumat sau de îmbătrânire, spun specialiștii.

Beatrice Mahler, managerul Institutului Marius Nasta: „Zonele plouate sunt factori de risc pentru pacienții cu probleme pulmonare. Când pleacă din București sunt compensați cu medicația, în momentul în care revin, vizitele în cabinetele medicale sunt mult mai dese”.

Nu doar plămânii sunt afectați

 

Un studiu realizat de Institutul Național de Sănătate Publică arată că există o legătură clară între expunerea la praful de afară și creșterea numărului de accidente vasculare cerebrale pentru locuitorii Capitalei. În același document este menționat și că în perioadele în care măsurătorile au arătat un grad mare de poluare, au fost în și mai multe infarcturi miocardice.

Medicii asociază poluarea inclusiv cu alergiile și astmul.

Probleme similare sunt și în Brașov, Iași sau Constanța. De altfel, România este în procedura de infrigement din cauza poluării și riscă amenzi uriașe din partea Comisiei Europene.

Costel Alexe, ministrul interimar al Mediului: „Atributul exclusiv privind îmbunătățirea calității aerului în aceste comunități revine istrațiilor publice locale, pentru că ele sunt cele care gestionează traficul, care fac și dau autorizațiile pentru șantiere”.

Doar că soluțiile concrete și rapide întârzie să apară. Așa că oamenii pot lua măsuri pe cont propriu.

Loredana Pană, reprezentanta unui ONG: „Să avem posibiliatea să facem o perdea verde care să blocheze pulberile de aer să ajungă în locuință, asta ar fi ideal. Cu cât avem mai multe plante pe balcon sau în locuință, cu atât aerul va fi mai curat. O altă alternativă este încălzirea locuințelor din surse regenerabile, cum ar fi energia solară sau eoliană”.

Totodată, ar trebui că atunci când ieșiți cu bicicleta sau cu trotineta să purtați mască, iar dacă vreți să va plimbați, mergeți într-o zonă verde. De asemenea, puteți urmări monitorizările independende ale calității aerului.