Producătorii români au investit sute de mii de euro pentru un vin spumant de calitate
Să fie cu bule şi obligatoriu să fie băut din pahare înguste pentru un maximum de aromă. După aceste reguli îşi construiesc cei mai mulţi iubitori de vin mesele festive.
Pe lângă mâncarea bogată în calorii oamenii caută şi efervescența din spumantul românesc care prinde tot mai mult teren. Cramele investesc sute de mii de euro în tehnologiile de producţie, iar clienţii au început să înţeleagă că nu tot ce se toarnă în pahare este prosseco ori şampanie. Preţul unei sticle de licoare albă ori de rose porneşte de la 50 de lei şi merge până la infinit, mai ales dacă bulele sunt din Franţa, ori Italia.
Obişnuiţi să cerem prosseco ori şampanie care sunt produse doar în Italia ori în zona Champagne din Franţa, românii încep încet să se familiarizeze şi cu denumirea de vin spumant. Vinurile cu bule au însă metode diferite de producţie. De exemplu, metoda clasică este cea prin care se face şampania.
Mircea Matei, podgorie: „Un spumant prin metoda tradiţională, chiar dacă durata de producţie este foarte lungă, oferă o calitate ridicată care se simte în gust, în persistenta bulelor, toată gura este îmbrăcată de bule mici şi dense care se sparg într-un mod plăcut pe cerul gurii."
În judeţul Sălaj, la Șimleul Silvaniei, găsim o podgorie care se întinde peste 50 de hectare. Vinurile sunt obţinute prin metoda clasică, cu fermentare naturală, în sticle de 0,75 litri pentru 2-3 ani.
Maria Gorgan, vinificator, reprezentant podgorie: „Noi suntem un spumant pe metoda tradiţională, şi facem fermentarea în 0,75, dar sunt şi spumante care se fac într-un tanc de 5000 de litri, de exemplu.''
Adică spumantul de tip charmat, cum este prosecco. În acest caz, procedura este mai simplă şi mai rapidă.
Alina Iancu, specialist vinuri: „Pentru metoda charmat, fermentaţia în tancuri, trebuie o tehnologie nouă şi mă refer la cisternele de inox iar investiţia poate să fie destul de mare, se duce lejer la o sută de mii de euro. Avem producători care au făcut chiar recent astfel de investiţii".
Un spumant poate fi obținut și în trei ani
Acesta este un vin spumant românesc prin metoda charmat care a ajuns în pahare direct de pe Valea Târnavei Mici, judeţul Mureş. Sticlele cu vin sunt aşezate pe orizontală şi sunt lăsate să se odihnească timp de trei ani, pe un pat fin de drojdie. După o mie de zile ajung pe uri speciale, unde stau încă cel puţin o lună. În tot acest timp, sunt întoarse zilnic.
Este compus din riesling de rhin, chardonnay, care alcătuiesc 50% din compoziţia acestui vin, iar pinot noir completează cealaltă jumătate a vinului. Vinul este apoi refermentat în sticle cu ajutorul drojdiilor.
Spumantul este de obicei alb sau rose şi poate face pereche, fără probleme, inclusiv cu salată de boeuf. Cel rose completează bine mâncărurile grase.
Spumantul poate fi un excelent însoţitor penru aperitivele pe bază de peşte. În noaptea de Revelion se recomandă aperitive pe bază de peşte.
Cei mai mulţi producători de vinuri spumante de la noi sunt în partea de nord a ţării: vorbim de Transilvania, Crișana şi Moldova. Şi asta pentru că în aceste regiuni diferenţele de temperatură, nopţi reci şi zile calde, dau o aciditate mare strugurilor - optimă pentru producţia de vin spumant. În sud, de pildă, unde e mult mai mult cald, predomină vinurile liniştite. Şi cum punctul forte al unui spumant sunt bulele, se cade să le serviţi în pahare înguste care le păstrează cât mai mult timp. Iar temperatura de servire trebuie să fie între 6 şi 10 grade Celsius, nu mai mult. Şi chiar dacă suntem obişnuiţi să ciocnim şampanie sau spumant doar la zile de sărbătoare, vestea bună e că vinul cu bule poate fi potrivit oricând.
