Rata reală de infectare COVID în România nu poate fi cunoscută. Care este explicația
În timp ce Europa este în alertă, România pare, în mod suspect, tara veştilor bune, în privinţa numărului de infectări.
Este o imagine falsă, din cauza datelor incomplete - o spun, asumat, medicii care îi tratează pe bolnavii de COVID, şi mai nou, oficialii din Sănătate. Raportările nu includ nici focarele - uneori cu zeci de infectați- apărute în centrele sociale, dar nici pe cei care se testează acasă, şi nu spun nimănui dacă au o problemă. Este imposibil să ştim, aşadar, care este acum rata reală de contaminare. Ceea ce face ca deciziile de relaxare să fie luate, în mod riscant, fără o bază corectă.
În majoritatea ţărilor europene, numărul cazurilor de infecţie COVID creşte alarmant. Sunt impuse restricții şi mai dure ca anul trecut, în timp ce România... se relaxează. Inclusiv nivelul superior de alertă, atribuit României de Centrul american pentru controlul bolilor transmisibile, ar trebui să dea de gândit, spun specialiştii. Cifrele noastre privind numărul de infectări nu reflectă realitatea.
Alegeri 2025
12:38
Cât a costat campania pentru al doilea tur al prezidențialelor. Cheltuielile făcute de Nicușor Dan și de George Simion
11:08
Oficialii trimiși de Trump, impresionați de alegerile din România: „Un model de transparență, securitate și dedicare civică”
07:05
Oficial: CCR a respins cererea lui George Simion, privind anularea alegerilor prezidențiale. Liderul AUR: ”Lovitură de stat”
13:13
Reacția STS la acuzațiile de fraudă la Alegerile Prezidențiale. Mecanismul de procesare al votului, explicat punct cu punct
Dr. Andreea Moldovan, secretar de stat: „Ne testăm poate mai puţin decât ar fi cazul, dar cu siguranţă raportăm mai puţin decât e cazul în ceea ce priveşte testele pe care le avem pozitive. Am discutat în ultimele zile foarte ferm despre modificarea unor indici de raportare, care să ne arate fiabil stadiul în care suntem. Avem nevoie de mai multe teste făcute în ţară, pentru a şti incidența reală a infecţiei COVID.”
Mai ales că apar noi tulpini ale virusului- cel mai recent, în Africa de Sud şi Brazilia, iar cel puţin una, cea depistata întâi în Marea Britanie, intens contagioasă, a ajuns şi la noi. Ştim, spun medicii, doar de o parte mică de cazuri cu noile tulpini. Detecţia cere echipamente de mare fineţe, iar ţara noastră le are doar în câteva centre.
O altă enigmă, numărul record de decese din luna noiembrie, ultima analizată de Institutul de Statistică. Au fost aproape 35.000! Numai 4.000 dintre ele a fost clasificate drept "decese COVID", însă medicii vin cu ipoteza unor morţi petrecute la domiciliu, fără o testare COVID.
România raporta atunci peste 10.000 de cazuri pe zi, din aproape 40.000 de teste. Acum, pendulăm între 2 şi 3.000 de nou infectaţi, din vreo 30.000 oficiale!
Care sunt însă pacienţii care scapă raportării? În primul rând, cei depistaţi în centre şi cămine pentru bătrâni şi persoane vulnerabile. Regulile actuale ne fac să "închidem ochii" la focare, lucru care va fi rectificat, se pare, printr-un nou algoritm în lucru la Ministerul Sănătăţii. Mai sunt însă cu cei care au simptome, îşi iau teste rapide de pe internet care ies pozitive, dar apoi nu merg mai departe... confirmând cu un test oficial şi omologat. Mulţi nu au bani să plătească un test PCR, dar medicii le reamintesc că pot solicita oricând un test gratuit la domiciliu sau pot merge la orice compartiment de urgenţă, tot pentru un test gratuit.
Gabriel Mihăescu, reprezentant laborator „A apărut această testare antigen, care este mult mai ieftină decât PCR. Dar odată cu schimbarea legii şi pe acestea fiind obligaţi să le raportăm, a început uşor-uşor să scadă şi acest tip de testare. Oamenii preferă să stea acasă şi să evite cele 14 zile de carantină”.
Beatrice Mahler, managerul Marius Nasta: „Cărui risc se supun pacienţii care nu spun că au un test pozitiv? -Riscul pentru ei e să ajungă la spital cu o formă severă şi să nu beneficieze imediat de tratament. El trebuie izolat într-o zonă de suspecţi. Dacă are nevoie de tratament care să se istreze rapid şi eficient, acest lucru poate fi uşor întârziat şi poate să afecteze evoluţia ulterioară a bolii”.
Dincolo de riscul personal, vorbim şi de datoria morală a fiecăruia de a fi corect faţă de cei cu care a intrat în şi care, ei înşişi, fără să ştie, sunt în pericol sau pot da mai departe boala.
