Revoltător. În loc să intervină și să facă ceva în privința consumului de droguri, instituțiile din România fac sondaje

Sunt ieftine, tot mai multe, și se găsesc la colț de stradă.

Revoltător este că, în loc să intervină și să facă ceva, instituțiile abilitate fac sondaje în rândul cetățenilor. Vor să afle cu ce se droghează oamenii și cât de des.

Începem de astăzi "Pericolul dependenței", o nouă campanie, marca Știrile ProTV.

Vom discuta despre această problemă dureroasă și duminică, în emisiunea "România, te iubesc!".

Atenție, urmează informații cu un puternic impact emoțional.

Într-o carte cu multe urme de lacrimi, o copilă citește despre cum un tânăr a reușit să se lase de droguri. Asta își dorește și ea, dar deocamdată nu poate. N-a împlinit încă 16 ani și are deja o lungă istorie în consum de droguri, o experiență care i-a distrus copilăria.

”Prima oară a fost când am luat niște pastile de Xanax, când aveam vreo 12 ani... Am mai luat pastile, după am luat prafuri. Îl trăgeam pe nas. Amfetamină, ketamină, din astea. Și fumam multă iarbă. De la prieteni. De la prieteni.”

O prietenă apropiată a murit de curând.

”Da, am avut o prietenă bună, care era prietena mea foarte bună. A făcut supradoză de metadonă. A murit.”

Astfel de povești sunt cu miile în România. Adevărate drame care se petrec lângă noi. Datele oficiale arată că unul din zece români s-a drogat cel puțin o dată în viață, adică aproape 2 milioane de români. Crește consumul și scade alarmant vârsta consumatorilor.

Cel mai consumat drog de la noi este canabisul. Pe locul doi sunt „legalele”, o combinație de substanțe. Tânăra pe care am întâlnit-o în spitalul din Voila își procura drogurile din zona Unirii, din buricul Capitalei.

Eugen Hriscu e medic psihiatru.

Eugen Hriscu, medic psihiatru: ”Problema este că ne găsim în mijlocul unei epidemii de consum de etnobotanice, care a explodat după ce ani de zile a evoluat sub preșul pe care societatea l-a așezat și suntem complet nepregătiți să facem față.”

Pe piață sunt peste 900 de astfel de substanțe care produc dependență. Se numesc "legale" pentru că, în perioada anilor 2010, multe dintre ele se găseau în magazinele pentru etnobotanice, la liber și teoretic… legal. Pe stradă mai poartă și numele de tigăiță, albă sau cristal.

Acum e internată în Spitalul de Psihiatrie Voila. Prima dată am întâlnit-o aici la începutul primăverii, adusă de mama care era istovită de această poveste.

Mama: ”Când a început legalele, s-a dus filmul ei. E ceva îngrozitor. Nu știi ce să faci. Deci, viața noastră s-a destrămat.”

După o lună de tratament, s-a întors acasă.

”Am stat vreo lună, bine, curată. Și după, mă chema un prieten afară, mi-a zis că n-are nimic la el, doar să ieșim la o țigară, și avea la el. Și n-am rezistat.”

- ”Și ce avea la el?
- ”Legale.
- ”Și ți-a dat?”
- ”Da”.
- ”Și tu n-ai rezistat?”
- ”Nu.”

Dacă, după ieșirea din spital, această copilă ar fi avut unde să își continue reabilitarea, poate n-ar fi recăzut. Dar centre pentru recuperarea și reabilitarea consumatorilor la noi sunt doar câteva, private, pentru adulți. Terapie pentru minori se face doar la Voila, în regim de spital. În rest, nimic.

Avem o Agenție Națională Antidrog – ANA – care, așa cum îi spune numele, ar trebui să ajute la rezolvarea acestei probleme care devine tot mai mare la noi în țară, să gândească soluții, să le aplice, să evalueze și să consilieze consumatorii.

Un raport al Curții de Conturi arată că ANA nu își face treaba. 3 centre pentru terapia post-cură a consumatorilor, pentru reabilitarea lor, au fost gândite încă de acum 20 de ani.

ANA trebuia să se ocupe de ele. Același raport al Curții de Conturi arată că ANA nu doar că n-a făcut nimic, dar a tocat și bani cu nemiluita pentru amenajarea lor.

Georgiana Dabija conduce agenția din toamna anului trecut.

Una dintre primele măsuri pe care le-a luat când a venit la conducere a fost să scape de clădirile în care ar fi trebuit să funcționeze centrele. Le-a predat autorităților din zonă.

Eugen Hriscu, medic psihiatru: ”De fiecare dată când un adolescent iese din acest centru, părintele întreabă mereu același lucru. E o întrebare pe care toți părinții o pun colegilor mei care lucrează aici. Și noi unde mergem cu el, doamnă, când ieșim de aici? Iar în momentul ăsta nu avem un răspuns pentru acești părinți.

În teorie, Agenția are sediile și reprezentanți în toate județele țării, cu medici psihiatri și personal pregătit pentru a-i ajuta pe consumatori să scape de adicție. În practică însă, în multe județe, ANA are doar un singur reprezentant.

Nici la întrebarea cum stă România la capitolul consum, șeful agenției nu are răspuns. Deocamdată, instituția face un sondaj.

”Vrem să facem acest studiu pe fiecare județ în parte, astfel încât fiecare autoritate locală să-și cunoască foarte bine județul și să-și dezvolte astfel de servicii. Dacă au nevoie pe...”

71.000 de lei costă studiul. 270 de angajați are agenția și 43 de milioane de lei la dispoziție de la guvern, buget pentru anul 2024.

O bună parte se duce pe salarii. E o instituție aflată în subordinea Ministerului de Interne, care se ocupă de sănătatea unor oameni. Teoretic…

Între timp, această tânără a împlinit 16 ani pe patul de spital. E nevoită să stea aici, pentru a sta departe de droguri.