Româncă propusă spre beatificare la Vatican. Rafila Găluț, numită ”fecioara stigmatizată de la Bocsig”

Demersurile au fost începute de către episcoul greco-catolic al Banatului, Alexandru Mesian, relatează adevărul.ro.

În 2 decembrie, 2015, acesta a primit de la Vatican, prin Congregaţia Pentru Cauza Sfinţilor, Ordinul “Nulla Ost” pentru începerea procesului de beatificare.

”Procesele de recunoaştere au două etape, faza diecezană, care se desfăşoară în ţară şi care a fost finalizată şi faza romană, care se desfăşoară la Vatican, despre care noi nu putem să ştim când va fi finalizată. Definiţia exactă este proces de beatificare şi canonizare. În prima etapă se declară fericiţi, aceasta fiind beatificarea, iar faza a doua este canonizarea, când sunt declaraţi sfinţi”, a declarat Angelo Pop, din partea Episcopiei Greco-Catolice din Lugoj.

Prima fază eparhială a procesului de beatificare a Rafilei Găluţ, fecioara stigmatizată de la Bocsig s-a încheiat în România, la 18 iulie 2017, la Centrul Pastoral Eparhial „Sf. Vasile cel Mare” din Lugoj şi a dosarul a fost trimis la Vatican, Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor.

Acum credincioşii greco-catolici aşteaptă continuarea procesului de beatificare şi canonizare, faza a II-a – faza romană, a cărui finalizare urmează să fie anunţată de către Sfântul Scaun.

“Este nevoie astfel de multă răbdare, speranţă şi rugăciune din partea enoriaşilor, dar important este că Eparhia de Lugoj a putut realiza prima mare etapă, împlinind astfel visul a trei episcopi P.S. Alexandru Nicolescu, P.S. Ioan Bălan şi P.S. Ioan Ploscaru, care au făcut tot ce le-a stat în putinţă ca serva lui Dumezeu, Rafila Găluţ, să poată fi ridicată, la cinstea altarelor”, arată reprezentantul Bisericii Greco-atolice

Găluţ Rafila Găluţ s-a născut pe 8 februarie 1910 la Bocsig, jud. Arad. A fost botezată la 10 februarie 1910 în biserica greco-catolică „Sf. Gheorghe” din localitatea natală, de către preotul Demetriu Nysztor. Credincioasă greco-catolică, de mică a fost foarte apropiată de Biserică.

În 1931 doreşte să devină călugăriţă în Congregaţia Maicii Domnului de la Blaj dar, datorită sănătăţii sale fragile, este sfătuită să renunţe. Tânăra fecioară din Bocsig a trăit o viaţă spirituală exemplară.

În perioada 1931-1939 a purtat stigmatele (rănile Domnului), lucru confirmat nu numai de parohul locului, Petru Vancu, şi de diferiţi preoţi şi medici delegaţi din partea Episcopiei Lugojului să investigheze acest caz deosebit.

Din 31 ianuarie 1936 stigmatele au sângerat tot la două săptămâni, câte 3 zile, până în 15 aprilie 1939, când Rafila Găluţ a murit. În 1948 Episcopia de Lugoj a iniţiat o nouă anchetă, încredinţată Pr. Vasile Borda. Acesta a încercat să adune informaţii de la toţi cei care au cunoscut-o pe Rafila.

În 1979 se reface mormântul Rafilei Găluţ, la cheltuieli contribuind şi Prea Sfinţitul Episcop Ioan Ploscaru de la Lugoj, el fiind şi cel care s-a ocupat în perioada comunistă de strângerea tuturor documentelor referitoare la fecioara stigmatizată de la Bocsig.