România înregistrează tot mai multe cereri de azil ale cetățenilor din Federația Rusă. Care sunt motivele invocate
În România sunt în tot mai multe cereri de azil ale cetățenilor din Federația Rusă. În plin război, zeci de ruși cer protecția statului român pe motiv că viața le este pusă în pericol ori sunt persecutați de regimul de la Kremlin.
Însă doar un sfert dintre ei au primit statutul de refugiat după ce au fost verificați de serviciile secrete. Doar în ultima perioadă, 40 de cetățeni ruși au depus cereri de azil în România la Inspectoratul General pentru Imigrări.
De două ori mai mulți decât înainte de invadarea Ucrainei. Asta după ce anul trecut erau mai puțin de 5, iar în 2020, niciunul. Identitatea solicitanților este secretă, iar autoritățile nu spun dacă printre ei se numără și soldați care au participat la invazia Ucrainei. Și nici dacă sunt opozanți activi ai regimului de la Kremlin.
Armand Goșu, Specialist în Spațiul Ex-Sovietic: ”Rușii fug greu din țară, ei sunt foarte atașați prin limba lor, prin cultură, de teritoriul lor și fac acest pas doar când viața le este pusă cu adevărat în pericol. Atunci fug unde văd cu ochii și în cazul lor probabil nu au putut să ajungă mai departe sau au preferat să rămână în apropierea Rusiei. De ce acum? Pentru că acum șansele de a primi azil politic sunt ceva mai mari„.
Din aprilie până în octombrie, doar 11 cetățeni ruși au trecut de filtrele autorităților de la București și au primit oficial protecția României. Procedurile de verificare durează cel puțin de 30 de zile, dar se pot întinde și pe o jumătate de an. Rolul serviciilor de informații civile și militare este esențial.
Inspector principal Maria Cristea, purtătorul de cuvânt I.G.I.: ”Pe toată derularea procedurii de azil, străinul beneficiază de principiul nereturnării. Astfel că, dacă el obține protecția internațională, la acel moment i se permite permis de ședere și documente de călătorie beneficiind de toate drepturile prevăzute de legea azilului în România”.
Până acum refugiații ruși preferau țările Occidentale. Majoritatea solicitanților de azil din Federația Rusă nu au primit însă statutul de refugiat în România. Asta fie pentru că nu au demonstrat că viața le este pusă în pericol în țara natală, deci nu îndeplinesc condițiile legale, fie autorităile de la București pot considera că ei înșiși reprezintă un risc pentru securitatea națională.
General (R) Decebal Ilina: ”Este foarte importantă selecția pentru că acum se poate apăra România refuzând accesul celor care sunt cu interese neprietenoase pentru România, pentru că, odată intrați în România, va fi foarte greu să fie monitorizați, urmăriți. Oamenii din sistemul de siguranță națională vor face o selecție corectă”.
Potrivit datelor oficiale, anul acesta 9 cetățeni ruși au renunțat de bună voie la cererea de azil după începerea verificărilor.
