Rusia riscă să declanșeze o criză alimentară globală. ''Ridicați sancțiunile impuse și dăm drumul la porturi”

Iată oferta Kremlinului, ca parte a unei "abordări", care să ducă la evitarea unei crize alimentare globale, după cum a explicat adjunctul lui Serghei Lavrov.

Dacă se menţine blocada porturilor de la Marea Neagră, și Ucraina nu poate exporta rezervele masive de grâu pe care le are, prețul alimentelor va continua să crească avertizează responsabilii occidentali. Țări din America Latină, și Africa, sunt amenințate de foamete a avertizat şi un director de la Naţiunile Unite.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume. În silozurile din porturile de la Marea Neagră s-ar afla 25 de milioane de tone de grâu care nu au cum să plece la export din cauza blocadei impuse de ruși.

Andrey Rudenko, adjunctul ministrului rus de externe a declarat că ţara să este gata să asigure un coridor umanitar, care să le permită vapoarelor o rută sigură pe mare. Cu două condiții, însă. Pe de o parte, să fie ridicate sancțiunile impuse Rusiei. Pe de alta, Kievul să demineze apele sale teritoriale.

Deja, Uniunea Europeană a acuzat Kremlinul că folosește arma alimentară, cu repercusiuni globale.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene: ''În partea Ucrainei ocupată de ruși, armata Kremlinului confiscă stocurile de grâu și utilajele agricole. Azi, artileria rusă bombardează, în mod deliberat, silozurile de grâu din Ucraina. Și vasele militare rusești blochează vapoarele ucrainene pline cu grâu și semințe de floarea soarelui. Prețul global la grâu este în urcare accelerată și țările fragile și populațiile vulnerabile sunt cele care au de suferit''.

Mateus Morawiecki, premierul Poloniei: ''Stalin a făcut deja asta Ucrainei în 1933. Este un gen de tradiție ca Rusia să folosească grâul, recoltele, ca armă alimentară”.

”Milioane de oameni ar putea fi afectați de sărăcie şi insecuritate alimentară dacă războiul din Ucraina continuă", a avertizat, la rândul său, Lola Castro, directoarea biroului Programului alimentar mondial pentru America Latină şi Caraibe.

Pe de altă parte, eforturile Uniunii Europene de a impune un embargou asupra importurilor de petrol rusesc se împotmolesc la Budapesta. Oficialii maghiari spun că nu susțin planul în forma sa actuală. Și chiar recomandă scoatearea chestiunii de pe agenda summitului Uniunii Europene de săptămâna viitoare.

Peter Szijjarto, ministru de externe Ungaria: ''Ungaria nu va vota în favoarea embragoului asupra petrolului propus de Bruxelles atât timp cât face imposibilă aprovizionarea Ungariei cu resurse energetice. Această problemă a fost creată de Comisia Europeană, așa că soluția trebuie să fie oferită de Comisia Europeană''.

Între timp, premierul maghiar Viktor Orban a instituit o a doua stare de urgență, de data aceasta susținând că este necesară pentru a face față consecințelor războiului din Ucraina, în condițiile în care prima stare de urgență privind pandemia de coronavirus urma să expire marțea viitoare.

Viktor Orban, premierul Ungariei: "Vedem că războiul și sancțiunile impuse de Bruxelles au dus la tulburări economice masive și la creșteri drastice ale prețurilor. Lumea se află în pragul unei crize economice. Ungaria trebuie să stea departe de acest război și trebuie să protejeze securitatea financiară a familiilor sale''.

Starea de urgenţă permite guvernului naţionalist de dreapta, de la Budapesta să adopte măsuri speciale fără participarea parlamentului - unde, oricum, Viktor Orban are o majoritate confortabilă.

La rândul său premierul suedez Magdalena Andersson, a declarat că ţara sa nu finanțează și nu înarmează organizații teroriste. Astfel a răspuns la acuzaţiile Turciei care susţine că Suedia adăpostește membri ai Partidului muncitorilor din Kurdistan, grup considerat la Ankara drept organizație teroristă.

Pekka Haavisto, ministru de externe al Finlandei: ”Acum este, desigur, momentul nostru să convingem că legislația noastră este adecvată în ceea ce privește PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan). PKK este, de asemenea, o organizație teroristă interzisă la nivelul UE, inclusiv în Finlanda și Suedia, așa că nu există nicio îndoială”.

Reprezentanți ai Suediei și Finlandei s-au întâlnit cu oficiali turci pentru a discuta cererile de aderare la NATO. Au nevoie de sprijinul celor 30 de membri ai alianței. Dar, până acum, Turcia a anunțat că se opune.