Scandal în Parlamentul European. Un proiect de lege privind reducerea pesticidelor în UE a fost respins
S-a lăsat cu scandal în Parlamentul European. Un proiect de lege care ar fi trebuit să reducă utilizarea tratamentelor chimice în agricultură cu la 50% până în 2030 a fost respins.
În timp ce ecologiștii vorbesc despre o zi neagră pentru mediu, opozanții consideră că au obținut o victorie pentru fermieri. Pe lângă distrugerea mediului, pesticidele sunt asociate inclusiv cu riscul apariției unor forme de cancer.
Sarah Wiener, Europa: „Doamnă președintă! O zi neagră pentru mediu și sănătate, pentru societate dar și pentru fermierii care ar fi fost eliberați de sub „dictatele” agroindustriei.”
Inclusiv reprezentanții României din Parlamentul European s-au opus pentru că, spun aceștia, nu este corect ca în toate țările să se aplice același procent de 50%.
Asta în condițiile în care, spun autoritățile, la noi se stropește cu 0,7 kg de substanță chimică pe hectar, în comparație cu media europeană de 2,2 kg. Însă, în realitate, controalele sunt rare și nu se știe dacă pe teren cantitatea de pesticide folosită depășește sau nu pragul impus de lege.
Florin Barbu, Ministrul Agriculturii: „Se verifică facturile în contabilitate pe cantitățile achiziționate. Toate aceste lucruri sunt în și verificate și comercializarea lor se face numai pe bază de factură. Se fac verificări și în teren pe eșantionul stabilit pentru control, se fac aceste verificări, între 3 și 5%.”
Iar aceste verificări îi vizează atât pe fermierii mari cât și pe cei mici, adică toți cei care vând cereale, legume, fructe.
Pe de altă parte, dincolo de cantitatea de pesticide folosite, este important cum și când sunt împrăștiate aceste substanțe, spun apicultorii, unii dintre cei mai afectați de utilizarea substanțelor chimice la scară largă.
Răzvan Coman, reprezentantul Asociației Crescătorilor de Albine din România: „Suntem conștienți că nu poți să faci o agricultură fără pesticide, dar de la a da pesticide fără noimă, pentru că în multe cazuri în România nu se aplică așa cum scrie pe prospect, lipsește și educația agricolă sau tehnică în acest sens. Până la a da substanțe când trebuie, unde trebuie și în doza în care trebuie e o diferență enormă. ”
Încă de la început, legislația europeană a fost contestată de unii fermieri. De partea lor, a fost cel mai mare grup politic din Parlamentul European, Partidul Popular European, din care fac parte PNL, UDMR și PMP. Este și o mișcare politică pentru PPE, care vrea cât mai multe voturi din zonele rurale la alegerile europarlamentare din iunie anul viitor.
Surprinzător însă, proiectul a fost respins și de verzii și social democrații din Parlament, pe motiv că proiectul de lege a fost „slăbit” de cele câteva sute de amendamente depuse.
Dacian Cioloș, europarlamentar: „Nimeni nu are de câștigat pe termen mediu cu această amânare decât politicieni care se folosesc de emoțiile cetățenilor și deoparte și de alta, ce vor putea merge în campanie să spună că ei au salvat.”
Teoretic, Comisia Europeană ar putea veni cu un text nou. Iar Consiliul, format din statele membre, ar putea vota o nouă poziție și Parlamentul ar fi obligat să negocieze aspectele. În practica însă, nu mai este timp de negocieri în acest mandat.
Pentru că alegerile europarlamentare sunt în iunie anul viitor, iar procedural un astfel de proces legislativ învinge chiar și birocrația din România.
