Scurtă istorie a tensiunilor dintre Kosovo și Serbia. Cum s-a ajuns la blocarea granițelor

Serbia consideră Kosovo ca fiind parte a teritoriului său, în timp ce Kosovo se consideră un stat independent.

La peste 20 de ani de la războiul din Balcani, situația dintre cele două state balcanice este în continuare tensionată, iar ce se incidentele de zilele acestea la granița dintre Kosovo și Serbia, este doar o altă dovadă în acest sens.

Istoria regiunii Kosovo și a Serbiei

Kosovo este o națiune mică, fără ieșire la mare, cu o populație de aproximativ două milioane de oameni. Majoritatea populației sunt etnici albanezi și musulmani.

S-a ajuns în această situație după ce în Evul Mediu, Serbia a pierdut regiunea Kosovo în fața turcilor otomani, iar aceștia au convertit populația locală și au adus un număr mare de musulmani.

Ulterior, la începutul secolului XX, Kosovo a revenit Iugoslaviei. Populația era, însă, majoritar musulmană, iar puținii etnici sârbi de aici, s-au stabilit în nordul teritoriului aproape de granița cu restul Serbiei.

După al Doilea Război Mondial, Kosovo s-a bucurat de un statut autonom în cadrul Iugoslaviei și lucrurile păreau să funcționeze pentru micuța națiune musulmană.

Izbucnirea violențelor dintre Kosovo și Serbia

În 1989, liderul sârb Slobodan Milošević a decis să taie din autonomia Kosovo și să aducă provincia sub directa istrare a guvernului de la Belgrad.

A urmat apoi dezbinarea Iugoslaviei și, la fel ca Slovenia și Croația care și-au declarat independența, Kosovo a dorit să devină țară separată de Belgrad. Totuși, statutul nu le-a fost recunoscut la nivel internațional.

A izbucnit apoi conflictul militar din Bosnia, la începutul anilor 90, în care au fost implicați și croații, iar musulmanii kosovari nu au scăpat nici ei și în timpul „epurării etnice”, când zeci de mii de familii au fost nevoie să-și părăsească locuințele.

În 1995 a avut loc Masacrul de la Srebrenica, considerat drept cea mai cea mai mare atrocitate din Europa de după cel de-Al Doilea Război Mondial.

În această perioadă, pe teritoriul Kosovo, s-a format un grup paramilitar numit Armata de Eliberare a Kosovo (KLA). Aceștia au început un război de gherilă împotriva lui Milošević.

Cum s-a ajuns la războiul din Kosovo

O poliție militară sârbă a ucis peste 50 de membri ai familiei unui lider al KLA la începutul anului 1998 și apoi au continuat execuțiile unor etnici albanezi kosovari într-un presupus război împotriva terorismului.

KLA a răspuns la rândul său prin violență și în Balcani a izbucnit un adevărat război.

Comunitatea internațională a intervenit, invocând faptul că nu pot accepta ca situația să scape de sub control și să se ajungă la un nou conflict etnic precum cel din Bosnia.

ONU a interzis vânzarea de arme către Serbia și a cerut încetarea focului în 1998, dar un an mai târziu, în ianuarie 1999, poliția militară sârbă a ucis 45 de etnici kosovari albanezi în așa-numitul „Masacru de la Račak”.

Acest incident este considerat momentul care a determinat NATO să intervină și să înceapă bombardamentele de 77 de zile asupra Serbiei. Mai mulți civili sârbi au fost uciși de bombe, iar până la urmă, sârbii au părăsit Kosovo, KLA a fost demilitarizat, iar peste un milion de etnici care fuseseră strămutați s-au întors în țară.

Kosovo, stat independent

Kosovo a devenit un teritoriu autonom sub conducerea Națiunilor Unite, iar la nivel internațional s-au purtat numeroase discuții și negocieri pentru stabilirea unui stat independent.
Discuțiile au început în 2006 pentru a stabili acest statut, iar ONU a intermediat discuțiile între Kosovo și Serbia.

Doi ani mai târziu, în 2008, Kosovo și-a declarat independența, dar, deși peste 100 de țări din toată lumea recunosc noul stat, Serbia nu o face. Până în 2022, 119 țări din lume recunosc Kosovo, dar printre cele care nu o fac se numără Rusia, Grecia, dar și România.

Din 2008 încoace, ONU și UE au mediat mai multe discuții între guvernele de la Belgrad și Pristina, dar rezultatele au fost neconcludente.

Tensiuni permanente între Kosovo și Serbia

În cei 14 ani, de la declararea independenței, între Serbia și Kosovo izbucnesc frecvent conflicte, iar granița dintre cele două state este un butoi cu pulbere.

În 2018, Kosovo a crescut taxele vamale la importurile din Serbia la 100% după ce Belgradul a blocat aderarea la Interpol. În plus, Kosovo a decis să-și transforme forța de securitate într-o armată, pe care Serbia o consideră o potențială amenințare care ar putea declanșa un răspuns militar din partea Belgradului, scrie Euronews.com.

Cele mai noi tensiuni au izbucnit în urmă cu o săptămână. Etnicii sârbi din municipalitățile din nordul țării, de la granița cu Serbia, au blocat drumurile și s-au încăierat cu poliția în semn de revoltă față de decizia autorităților kosovare de a-i obliga să își schimbe plăcuțele de înmatriculare a mașinilor cu numere sârbești cu unele din Kosovo.

Noile reguli trebuiau să intre în vigoare de luni și ar fi obligat toţi locuitorii din Kosovo să-și schimbe documentele emise de Serbia cu unele kosovare. În plus, pentru a intra în Kosovo, aveau nevoie să obțină un document special, așa cum este cerut în acest moment pentru a trece granița spre Serbia.

Autoritățile de la Pristina au anunțat, duminică noaptea, în urma violențelor de la graniță, că vor amâna implementarea modificărilor până la 1 septembrie.