Sistemele de navigație GPS după care se ghidează avioanele în zbor au fost lovite intens de bruiaj. De unde vin interferențe

Sursa celor mai multe interferențe a fost Peninsula Crimeea, de unde sunt trimise semnale false pentru a deruta dronele folosite în războiul din Ucraina. Ministerul Transporturilor susține că piloții au fost instruți să facă față pierderii semnalului GPS și nu au fost în incidente la siguranța zborurilor.

Potrivit grupului de analiza OPS, care cuprinde 8.000 de specialiști în aviație, sud-estul României, o parte din zona Moldovei și tot litoralul românesc de la Marea Neagră sunt cele mai afectate regiuni de bruiajul sistemului GPS. Între 15 iulie și 15 august, de exemplu, peste 230 de zboruri comerciale au primit semnale false de poziționare globală. Sursa bruiajului a fost în 90 la sută din cazuri regiunea Simferopol din Peninsula Crimeea - se precizează în raportul OPS.

Albert Malaxa, instructor de zbor: „Cazurile de bruiaj sunt frecvente, ne confruntăm cu ele zilnic aproape, dispare pur și simplul semnalul de la GPS și atunci aplicațiile de navigație sunt un pic nefolositoare. Ele îți arată cumva ceva dar nu ai acuratețea informațiilor.”

Cătălin Anghel, specialist IT: „Aceste sisteme de bruiaj pot bloca, distorsiona sau înlocui sistemele de comunicații legitime și alte sisteme critice care se bazează pe localizare foarte precise.”

Ținta bruiajului GPS sunt dronele folosite în războiul din Ucraina și nu există informații potrivit cărora vreun avion comercial să fi fost vizat direct de acest tip de război electronic.

Specialiștii OPS avertizează însă că odată cu apropierea iernii, când condițiile meteo vor fi mai dificile pentru aviație, riscurile pentru zborurile comerciale vor crește

Sorin Learschi, contraamiral în rezervă: „Echipamentele de la bordul aviației pot să dea date greşite privind poziția avionului și atunci e necesară o dirijare mult mai riguroasă.”

Alin Șerbănescu, consilier în Ministerul Transporturilor: „ROMATSA şi ACR-ul fac rapoarte permanente, periodice în privința acestor semnale false, acestor semnale care bruiează aparatura de zbor. Piloții sunt avizați că există, controlorii de zbor sunt avizaţi că sunt astfel de situații.”

În războiul electronic sunt folosite și ținte false care apar pe radarele armatei. Se verifică dacă despre așa ceva a fost vorba aseară când un semnal a fost depistat în zona Brațului Chilia, apoi altul aproape de Lacul Razim.

În momentul în care radarele noastre și ale Forțelor aliate detectează o țintă aeriană, în cel mai scurt timp aeronave F18 ale Forţelor Aeriene Spaniole de la baza din Mihail Kogălniceanu şi F16 de la Baza Borcea decolează în misiune de Poliție aeriană. Așa s-a întâmplat aseară, când în zona Brațului Chilia a fost detectată o țintă suspectă.

Armata a transmis că aseară arenonavele F16 nu au avut vizual cu niciuna dintre țintele aeriene detectate pe radar. Şi nici nu există indicii că ar fi existat vreo zonă de impact pe teritoriul țării noastre.