Statul a cheltuit 16,6% din PIB pentru protecția socială. Ultimele date INS
Cheltuielile de protecție socială ale statului sunt în creștere și au reprezentat 16,6% din PIB la nivelul anului 2021, arată datele INS.
Cheltuielile privind protecţia socială s-au ridicat la 197,32 miliarde lei, în creştere cu 4,4% faţă de anul precedent. Ponderea cheltuielilor de protecţie socială în PIB a fost de 16,6%, arată datele publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).
„În anul 2021: veniturile de protecţie socială au însumat 192,596 miliarde lei, în creştere cu 7,9% faţă de anul precedent. Ponderea acestora în Produsul Intern Brut a fost de 16,2%, în scădere cu 0,5 puncte procentuale faţă de anul precedent; cheltuielile privind protecţia socială (inclusiv costurile istrative ale schemelor de protecţie socială) s-au ridicat la 197,320 miliarde lei (din care 193,303 miliarde lei reprezintă cheltuieli cu prestaţiile sociale), cunoscând o creştere cu 4,4% faţă de anul precedent. Ponderea cheltuielilor de protecţie socială în PIB a fost de 16,6%, în scădere cu 1,1 puncte procentuale faţă de anul 2020”, arată datele INS, citate de news.ro.
Cheltuielile cu prestaţiile sociale (exclusiv costurile istrative şi alte cheltuieli) au reprezentat 16,3% din PIB, în scădere cu 0,7 puncte procentuale faţă de anul 2020.
Ca şi în anii anteriori (2012-2021), protecţia socială a fost orientată, cu precădere, către acoperirea riscurilor legate de limita de vârstă (bătrâneţe) şi a celor de boală sau îngrijirea sănătăţii care au implicat 50,7%, respectiv 27% din totalul cheltuielilor cu prestaţiile sociale
Sursa datelor o reprezintă cercetarea Statistica protecţiei sociale conform ESSPROS (European System of Integrated Social Protection Statistics), derulată în baza Regulamentului Consiliului şi Parlamentului European nr.458/2007 privind sistemul european al statisticilor integrate de protecţie socială.
Prestaţia socială reprezintă transferul în numerar sau în natură către gospodării sau indivizi, având ca scop protejarea acestora de unul sau mai multe riscuri (nevoi) fără să existe un aranjament simultan de reciprocitate.
