Zidurile unei cladiri care ar fi putut fi o baie turceasca, descoperite de arheologi la Timisoara

Arheologul Dorel Miclea, cel care conduce santierul arheologic din Piata Libertatii din Timisoara, a declarat, sambata, corespondentului MEDIAFAX, ca de la inceperea lucrarilor de amenajare a centrului istoric in aceasta piata au fost descoperite urme ale unor cladiri, precum si mai multe obiecte.

Potrivit acestuia, pana in prezent cea mai importanta descoperire este reprezentata de zidurile unei cladiri care ar putea fi o baie turceasca.

"In coltul de nord-est al pietei s-au descoperit zidurile unei cladiri, probabil vorbim de baile turcesti. Cladirea are mai multe incaperi, pavate cu dale de caramida, unele dintre incaperi fiind hexagonale. Se vad urmele unor pilastri, probabil sustineau acoperisul, precum si blocuri mari de piatra ce se aflau probabil la intrarea in cladirea principala", a declarat Dorel Miclea.

Arheologul a explicat ca deocamdata nu se stie ce suprafata are cladirea descoperita deoarece sapaturile nu s-au finalizat.
"Inca nu stim ce suprafata are cladirea deoarece o parte buna din aceasta cladire se afla sub pavimentul actualei strazi Lucian Blaga. Tot acest sector va fi dezgolit in curand, probabil in urmatoarea saptamana, in functie de constructor, cum isi coordoneaza lucrarile", a spus arheologul.

In zona centrala a Pietei Libertatii a fost descoperit postamentul monumentului Coloana Fidelitatii, care acum se afla in Cimitirul Eroilor Catolic din municipiu.

De asemenea, pe latura estica a aceleiasi piete se afla un sistem de canalizare construit in perioada de ocupatie austriaca, adica dupa anul 1552.

"In latura de est a a pietei, langa Biblioteca Judeteana Timis, a iesit un canal austriac de caramida, astazi dezafectat. De fapt, el a fost dezafectat inca de prin 1902-1906, cand Stan Vidrighin a realizat noul sistem, din beton, de canalizare al Timisoarei si cand vechiul sistem a fost abandonat. Vom vedea ce se va intampla cu acest sant, daca va fi sau nu pus in valoare, dupa consultarea Comisiei Nationale de Arheologie de la Bucuresti", a spus Micle.

Tot in Piata Libertatii au iesit la iveala si urmele unor locuinte care fusesera incendiate.

"In alte cateva puncte au iesit urmele unor locuinte medievale, ne-am dat seama dupa urmele de arsura si de chirpici ramase, dar aici inca nu s-au facut sapaturi arheologice propriu-zise, deoarece trebuie sa lucram si noi etapizat. Oricum, se cunostea foarte putin de Piata Libertatii pentru ca nu s-au mai facut sapaturi arheologice pana in acest moment, este un prilej unic de a ne cunoaste istoria orasului", a afirmat arheologul.

Micle a spus ca in aceasta piata au fost gasite si diferite obiecte din perioada ocupatiei otomane, printre care obiecte de ceramica, conducte, pipe.

"Am gasit foarte multa ceramica, in special turceasca, pipe turcesti, strachini, fragmente de caramizi, de conducte datand din acea perioada, ceea ce ne face sa credem ca intr-adevar suntem in apropierea unei bai turcesti, alte fragmente, blocuri de piatra fasonate, fragmente de oase, in special de animale consumate. Pana in acest moment nu am gasit morminte sau lucruri care tin de ritual, ci doar de habitat, de locuire propriu-zisa", a mai spus Micle.

Arheologii cred ca in timpul ocupatiei austriece aici a fost amenajata o piata, deoarce nu au fost gasite urme ale unor cladiri din acea epoca.

"Monumentul din centrul pietei si, in latura de vest, un postament - banuim de la o fantana publica - ne fac sa credem ca imediat dupa ocupatia austriaca tot acest perimetru a fost amenajat ca piata de catre inginerii si arhitectii austrieci, ceea ce face sa nu gasim aici urmele unor cladiri din perioada respectiva", a spus Micle.

Potrivit arheologului, toate aceste descoperiri ar putea fi puse in valoare, in urma amenajarii pietei, in cadrul proiectului de reabilitare a centrului istoric, deocamdata fiind cautate solutii.

Pe santierul din Piata Sfantul Gheorghe din Timisoara, deschis tot pentru reamenajarea centrului istoric al Timisoarei, a fost descoperit un cimitir turcesc, in total fiind scoase la lumina aproximativ 30 de schelete umane.

Arheologul care coordoneaza santierul arheologic din aceasta piata, Florin Drasovean, a declarat, sambata, corespondentului MEDIAFAX ca au fost descoperite si zidurile unor locuinte, insa arheologii vor incepe sa sape in aceasta zona de saptamana viitoare.

"Am gasit zidurile unor locuinte, deocamdata nu stim de cand sunt, din ce perioada, probabil de luni ne vom concentra cu lucrarile acolo", a declarat Florin Drasovean.

Tot in Piata Sfantul Gheorghe au fost descoperite si zidurile unei biserici.

Potrivit istoricilor, Cetatea Timisoarei a inceput sa se dezvolte sub stapanirea ungara a lui Carol Robert de Anjou, in secolul al XIV-lea, devenind pentru scurt timp si capitala a Regatului Ungar. Cetatea a fost apoi cucerita de otomani, in 1552, si pentru aproape doua secole a devenit un important bastion militar turcesc. In 1716 Timisoara a fost cucerita de Imperiul Habsburgic.

Reabilitarea centrului istoric al Timisoarei a inceput la sfarsitul lunii octombrie, fiind facuta de firma Romprest. Proiectul prevede reamenajarea pietelor Libertatii si Sfantul Gheorghe, iar zece strazi vor deveni pietonale.

Durata de executie a lucrarilor este de 21 de luni, iar valoarea totala a proiectului este de 53.005.711,38 lei, la care se adauga TVA de 12.582.466,32 lei.

Din acest total, contributia eligibila a Uniunii Europene este de 42.013.145,55 lei, adica 80,35 la suta, cea a bugetului de stat este de 9.228.774,35 lei, adica 17,65 la suta, iar cea a Primariei Timisoara este de 1.936.120,60 lei. TVA eligibila este de 12.410.137,20 lei.