„Statul degeaba” în Țara Hațegului. Cum se storc milioane de lei de la stat doar pentru salariile angajațiilor din primării

În Densuș-Hunedoara, de exemplu, pentru 1.300 de locuitori, la Primărie lucrează, teoretic, 21 de angajați. Însă, mulți stau degeaba, și cu toții pleacă acasă înainte de terminarea programului.

Mergem în Țara Hațegului cu un nou episod din Campania Știrilor PRO TV: „Statul Degeaba”.

Țara Hațegului are multe comune mici, apropiate, cu populație redusă. În fiecare sunt sub o mie sau peste o mie de locuitori. Fiecare primărie are însă aparat birocratic, sitrativ, armate de consilieri plătiți din bugetul statului pentru a funcționa și exista. Aici este comuna Densuș.

Reporter: „Este ora 3:30, e miercuri și în Primărie nu mai e nimeni...”.

21 de angajați are Primăria Densuș. Toți au dat bir cu fugiții.

Reporter: Primăria mai are alt sediu aici? Păi, nu e nimeni...

Localnic: Cât e „busola”?

Reporter: 3:30...

Localnic: Atunci e bine... haha....s-o închis.

Reporter: Așa se întâmplă de obicei, sau am nimerit noi...

Localnic: Când au domnii poftă.

Peste drum, e centrul turistic.

Reporter: „Program luni-vineri, de la 8-16... Este 3:35”.

1.600.000 de lei se duc în fiecare an pe salariile angajaților

Primarul e în concediu.

Primarul comunei Densuș: Eu sunt în concediu. Ce să zic, dacă nu-s acolo...

Reporter: Care e programul la Primărie, la cât ar trebui să plece?

Primarul comunei Densuș: La ora 4.

Apare un angajat.

Reporter: Bună ziua. Lucrarți la Primărie?

Angajat: Da.

Reporter: De la PRO TV sunt. Nu mai e nimeni pe aici? Nu e program până la 4.

Angajat: Păi, ar trebui, dar mulți depind și de microbuz, de navetă. A plecat microbuzul.

Reporter: Și au plecat și angajații?

Anagajat: La 3:30. De la 8 la 3 e programul..

Reporter: Primarul?

Angajat: E în concediu.

Reporter: Și viceprimarul?

Angajat: E la lucru.

L-am sunat și pe viceprimar. S-a întors în Primărie, unde, culmea, o găsim pe secretară.

În realitate însă, secretara s-a întors la lucru și a intrat prin spatele clădirii. Ne-am lămurit a doua zi.

1.600.000 de lei se duc în fiecare an pe salariile angajaților. Comuna Densuș are doar 1.301 locuitori. În fiecare an, Primăria primește ajutor de la stat pentru echilibrarea bugetului. În 2022 au ajuns aici două milioane de lei. Instituția are o organigrama stufoasă, primarul are și consilier personal.

Două doamne lucrează la Taxe și Impozite. Una încasează și alta îi înștiințeaza pe răuplatnici.

I-am întrebat pe angajați unde erau în timpul programului. Domnul de la Juridic a fost să-și ia soția, doamna de la Achizitii a avut o problemă, la fel și doamna de la Relații cu Clienții. Și bibliotecarul a avut ceva de rezolvat. Oricum, la muncă n-avea ce să facă, întrucât în sat nu există bibliotecă.

Acest spațiu e reabilitat de mai bine de doi ani. Cărțile satului zac în saci, într-o magazie.

La o aruncatură de băț de Densuș, e comuna Răchitova, cu 1.127 de locuitori. Pe angajații Primăriei i-am găsit stând la povești.

Și aici, primarul e în concediu. Apare viceprimarul care face o listă cu angajații.

Aproape două milioane de lei ajung în fiecare an aici, de la stat. Peste deal, e o comună și mai mică.

„Toată lumea vorbește, dar nimeni nu face nimic”

Comuna General Berthelot. Aici, acest general a primit de la Regele Ferdinand o reședință și teren pentru contribuția adusă în eliberarea țării. Acum, întreaga așezare îi poartă numele și are doar 790 de locuitori.

Marina Huzoni este primar. Are opt angajați și funcționează. N-ar putea însă să o facă dacă în fiecare an, aici, n-ar ajunge un milion și jumatate de lei. Ați ghicit, de la bugetul statului. 800.000 de lei se duc pe salarii. Primarul vede teoretic avantajele unei comasări.

Marina Huzoni, primar General Berthelot: „Cu Densuș, Răchitova și eu de abia am face pe la 4.500 de locuitori. N-ar mai fi atâta personal. S-ar reduce cu 40 la sută. Plus consilieri locali. Am fi la 15 raportat. Si asta ar fi o reducere pentru că Consiliul Local mânâncă undeva la suta de mii de lei pe an. De vreo 10 ani tot aud de reorganziarea asta. E o utopie. Toată lumea vorbește și nimeni nu face nimic”.

Unirea celor trei comune ar însemna, teoretic, o economie în fiecare an de cel puțin două milioane de lei la bugetul statului, adică opt milioane într-un mandat, bani care ar putea fi folosiți pe drumuri, școli și alte investitiții. Deocamdată se duc pe salariile angajaților.