Carnea cu antibiotice a dus la apariţia unor infecţii fără tratament. Cum e controlată în România
Ne apropiem cu paşi repezi de sărbători bogate. Şi vă propunem să ne uităm cu atenţie la două bucăţi identice de carne. Una conţine antibiotic, alta nu. Cum ne dăm seama?
Atâta vreme cât producătorii ne asigura că animalele - porc, pui ori vita - primesc antibiotice doar în caz de boala şi nu permanent în hrană? Facem imediat analiza! Mai răspundem la o întrebare: de ce ar vrea cineva să folosească antibiotice, în această industrie, şi în alt scop decât tratamentul? Şi vorbim şi despre cum am ajuns în tiopul ţărilor unde şi consumatorii, dar şi animalele ori păsările din ferme, au dezvoltat rezistenta la anumite clase de antibiotice. Tetraciclina, gentamicina şi, mai ales, ampicilina.
Gabriela Smeu, microbiolog: "Ingerăm atât nutrienţi cât şi contaminaţii lui. Şi noi îl metabolizăm, orice aliment nu ar trebue să conţină antibiotic sau urme de antibiotic."
Alegeri 2025
12:38
Cât a costat campania pentru al doilea tur al prezidențialelor. Cheltuielile făcute de Nicușor Dan și de George Simion
11:08
Oficialii trimiși de Trump, impresionați de alegerile din România: „Un model de transparență, securitate și dedicare civică”
07:05
Oficial: CCR a respins cererea lui George Simion, privind anularea alegerilor prezidențiale. Liderul AUR: ”Lovitură de stat”
13:13
Reacția STS la acuzațiile de fraudă la Alegerile Prezidențiale. Mecanismul de procesare al votului, explicat punct cu punct
Asta spune legea! Carnea, laptele, ouăle la raft nu au voie să aibă contaminanţi din clasa antibioticelor. Şi totuşi gustul este absolut identic, la fel mirosul cum aş putea să fim dau seama ce să pun în farfurie? După o analiză în laboratorul de microbiologie, altfel nu!
Recent, Autoritatatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară a plasat România într-un top îngrijorător al rezistenţei la... antibiotice. Cauză ar fi tratarea animalelor şi păsărilor din ferme cu aceste substanţe.
Care e povestea nuanţată? Animalele din ferme trebuie tratate, dacă se inbolnăvesc. După istrarea antibioticelor, există un timp de metabolizare în care NU au voie să fie sacrificate pentru carne, să le fie colectate laptele sau ouăle.
Sunt bune practici, pe care le indica Uniunea Europeană. La nivel local, Autoritatea Naţională santiar-veterinară are OBLIGAŢIA să verifice dacă ce ajunge la raft respecta condiţiile.
Conf. dr Nastasia Belc, Institul de bioresursealimentare: „Piaţa este mare, se pot verifica prin sondaj, nu altfel. Piaţa e mare şi pot să mai scape, dar atunci când se verifică şi prin sondaj oamenii îşi iau măsuri de prevedere”.
Ne uităm puţin şi în istoria biologică a secolului trecut. Totul a început cu un… râu. Acum mai bine de 50 ani americanii au inventat antibioticul teramicină, destinat uzului veterinar. Şi au deversat reziduurile într-un râu.
Aşa au observant că peştii au crescut de 5 ori mai mult. În felul acesta, au făcut legătura între utilizarea antibiotice şi creşterea masei musculare în timp record. De această descoperire absolut întâmplătoare a beneficiat industria mondială peste tot pe acest pământ.
Între timp, oamenii şi-au auto-istrat antibiotice...iraţional, pentru diverse infecţii. Pe acest teren, au venit noile tratamente. În acest moment, există infecţii bacteriene la om...pentru care am epuizat soluţiile antibiotice. În plus, în ultimii cinci ani, nu a fost inventată nicio clasă nouă. Unde căutam soluţii?
Imunoglobulinele sunt proteine secretate de globulele albe. Atât la oameni cât şi la animale. Apar ca reacţie la introducerea în organism a unui substanţe străine. La nivel mondial, căutam să scoatem alimente de origine animală care au imunoglobuline controlate.
Proiectul este în derulare şi în România.
